Primăriile primesc o posibilă „gură de oxigen” pentru proiectele PNDL: două ani în plus pentru finalizarea lucrărilor. Miza este de 10,8 miliarde de lei

Primăriile care nu au reușit să finalizeze la termen lucrările finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) ar putea beneficia de o perioadă de grație de până la doi ani pentru finalizarea investițiilor

Propunerea legislativă inițiată de ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a primit marți aviz favorabil în Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital din Senat, cu doar trei abțineri.

Miza este considerabilă: aproximativ 1.950 de obiective de investiții aflate încă în execuție riscă să nu respecte termenele prevăzute în contractele de finanțare, iar în lipsa unei prelungiri, autoritățile locale ar putea fi obligate să restituie sumele primite de la Guvern. Valoarea fondurilor care ar putea intra în proceduri de recuperare este estimată la 10,8 miliarde de lei.

Extinderea contractelor de finanțare, până la doi ani

Inițiativa legislativă urmărește prelungirea cu până la doi ani a contractelor de finanțare pentru proiectele PNDL care nu au fost finalizate din motive obiective.

Potrivit propunerii, beneficiarii ale căror contracte sunt încă în vigoare și care, cu cel mult trei luni înainte de expirarea termenului de finanțare, nu au finalizat obiectivele de investiții vor putea solicita Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației prelungirea contractelor.

Măsura vizează contracte aferente perioadelor de programare 2015–2026, 2016–2027 și 2017–2026.

Propunerea urmează să fie analizată în continuare în Parlament, după ce a primit aviz favorabil în Comisia pentru buget. Inițiativa merge acum pentru raport de specialitate la comisia pentru administrație publică.

Investiții importante, în pericol să rămână neterminate

PNDL a reprezentat unul dintre principalele mecanisme prin care autoritățile locale au obținut finanțare guvernamentală pentru investiții în infrastructura de bază.

Prin aceste programe au fost finanțate proiecte privind modernizarea și construirea drumurilor, rețele de apă și canalizare, școli, poduri, iluminat public, piețe, baze sportive și alte obiective de infrastructură locală.

În cazul proiectelor care nu pot fi finalizate în termen, problema nu este doar una administrativă. Recuperarea banilor de către stat ar putea pune autoritățile locale în situația de a rămâne cu investiții nefinalizate și cu obligații financiare pe care multe dintre ele nu le-ar putea suporta din bugetele proprii.

Ministrul Dezvoltării susține că, în aceste condiții, prelungirea contractelor este o soluție mai eficientă decât declanșarea procedurilor de recuperare a fondurilor.

Argumentul este că statul ar risca să recupereze banii fără ca investițiile să fie finalizate, în timp ce autoritățile locale nu ar dispune de resursele necesare pentru continuarea lucrărilor.

De ce au fost întârziate proiectele

Autoritățile locale au invocat mai multe cauze pentru întârzierile înregistrate în derularea investițiilor.

Printre acestea se numără litigiile legate de execuția lucrărilor, inclusiv cele privind sume reținute în urma controalelor, precum și falimentul sau insolvența unor constructori.

Un alt factor important îl reprezintă creșterea costurilor din construcții, inclusiv majorarea succesivă a salariului minim brut aplicabil sectorului. În cazul unor proiecte contractate cu ani în urmă, modificarea semnificativă a costurilor poate face dificilă continuarea lucrărilor în condițiile financiare stabilite inițial.

Pandemia și modificările legislative au complicat proiectele

Printre cauzele invocate se află și efectele pandemiei de COVID-19, dar și modificările legislative sau de reglementare care au impus refacerea documentațiilor și reluarea unor proceduri de avizare și aprobare.

În alte situații, întârzierile au fost generate de proceduri de expropriere sau de apariția unor alunecări de teren, în special în cazul proiectelor de infrastructură rutieră. Remedierea unor astfel de probleme a presupus lucrări suplimentare și, în anumite cazuri, cheltuieli suportate din bugetele locale.

O categorie distinctă este reprezentată de proiectele pentru care autoritățile nu au reușit să obțină acordurile de mediu. În unele cazuri au fost identificate suprapuneri ale investițiilor cu zone protejate incluse în rețeaua Natura 2000, situație care a generat blocaje în procedurile de autorizare.

O soluție pentru finalizarea investițiilor sau o amânare a problemei?

Propunerea legislativă ridică, în esență, problema modului în care statul gestionează investițiile publice care au depășit termenele inițiale.

Pentru autoritățile locale, prelungirea contractelor ar putea reprezenta șansa de a finaliza proiecte în care au fost deja investite resurse importante. Pentru Guvern, soluția ar putea evita recuperarea unor miliarde de lei și, implicit, apariția unor noi blocaje în infrastructura locală.

Pe de altă parte, acordarea unei perioade suplimentare nu rezolvă automat cauzele care au generat întârzierile. Pentru ca investițiile să poată fi finalizate în următorii doi ani, proiectele afectate de litigii, insolvențe, probleme de mediu, exproprieri sau majorări de costuri vor avea nevoie de soluții administrative și financiare concrete.

Prin urmare, miza celor 10,8 miliarde de lei nu este doar recuperarea unor fonduri publice, ci și șansa ca aproximativ 1.950 de investiții locale să nu rămână șantiere abandonate.