Astăzi, la 8 ianuarie, producția de electricitate în România a atins 9.000 de MW în timp ce consumul a fost de 8.000 MW, conform datelor furnizate de Transelectrica. Aceste cifre reprezintă niveluri printre cele mai ridicate pentru producția și consumul de electricitate din sezonul de iarnă precedent
În mixul energetic al țării, energia eoliană a ocupat primul loc cu o capacitate de 2.440 MW, urmată de energia hidroelectrică cu 2.400 MW. Termocentralele pe bază de gaz au furnizat aproximativ 1.800 MW, iar energia nucleară produsă la Cernavodă a rămas constantă la aproximativ 1.400 MW. Producția de energie din cărbune a rămas sub nivelul de 1.000 MW.

Deși consumul a crescut, România continuă să fie un exportator net de electricitate. Această situație se datorează contribuției semnificative a energiei eoliene. Atunci când avem parte de vânt puternic, producția de energie eoliană crește considerabil, devenind competitivă pe piață și reprezentând una dintre cele mai economice surse de energie. Această competitivitate este posibilă datorită subvențiilor acordate prin certificatele „verzi”, costul fiind suportat de către toți consumatorii de energie.
Piața energetică din România fiind integrată în cea regională și având conexiuni cu toți vecinii săi, surplusul de energie produsă este direcționat către piețele mai scumpe, cum ar fi cele din Ungaria și Bulgaria. Astfel, pe principiul vaselor comunicante, energia produsă în exces migrează către zonele unde prețul este mai mare. Conform datelor de la OPCOM, operatorul pieței locale de energie, România exportă energie către cei doi vecini menționați, iar azi nu se înregistrează niciun import de energie. Cele mai mari cantități de energie sunt exportate în afara intervalor de vârf de consum, de exemplu, dimineața și seara, când există un surplus local de producție.
De obicei, în această perioadă, Hidroelectrica este unul dintre principalii producători care menține stabilitatea sistemului energetic național. Nivelul ridicat al precipitațiilor a contribuit la o bună alimentare a apelor Dunării și râurilor interioare, menținând gradul de umplere a lacurilor la peste 70%. Astfel, există suficientă apă pentru a alimenta centralele hidroelectrice. Termocentralele pe bază de gaz funcționează și ele la capacitate maximă. În schimb, aportul de energie eoliană este influențat de condițiile meteorologice. În plus, producția de energie din cărbune se menține mult sub capacitate, din cauza taxelor de mediu și a tranziției către surse de energie mai puțin poluante, care au condus la închiderea unei mari părți din capacitățile existente.