Producția de mere și pere a României stagnează anul acesta față de anul anterior și este sub media ultimilor cinci ani, semnalând o perioadă dificilă pentru cultivatori în întreaga Europă
Această stagnare în producție ar putea avea un impact semnificativ asupra prețurilor pe piață, pe măsură ce cererea rămâne constantă sau chiar crește. Analizând situația actuală a producției de mere și pere din România și Europa, putem trage câteva concluzii importante.
Potrivit datelor furnizate de Asociația europeană de profil, WAPA, România a avut o producție de mere similară cu cea din 2022, estimată la aproximativ 406.000 de tone.
Cu toate acestea, acest nivel este cu aproximativ 1% sub media ultimilor cinci ani, semn că producția este departe de a fi în creștere.
În ceea ce privește perele, situația este similară, cu o producție estimată la 18.000 de tone, aceeași cantitate ca și anul anterior, dar cu o scădere semnificativă de 7% sub media ultimilor cinci ani.
Cu o cotă de piață de 11% pe segmentul comercial de mere în Uniunea Europeană, România ocupă locul șapte în topul producătorilor, împărțind poziția cu Franța și Italia.
Cu toate acestea, liderul european în producția de mere este Polonia, care furnizează 31% din merele comercializate la nivel comunitar.
În ceea ce privește perele, România se află pe locul 11 în clasamentul producătorilor europeni, în timp ce Belgia, Olanda și Spania domină această piață.
Datele WAPA arată că producția de pere în UE înregistrează o scădere semnificativă de 12,8% față de anul trecut și de 11,8% sub media ultimilor cinci ani.
Proiecțiile pentru anul 2023 nu sunt îmbucurătoare, cu o estimare de scădere a producției de mere cu 3,3% față de 2022, ajungând la 11,4 milioane de tone.
Acest declin poate fi atribuit factorilor precum seceta și temperaturile ridicate care au afectat mari părți din UE în diferite perioade ale anului.
Mai mult, costurile de producție au crescut semnificativ, cu prețuri mai mari la inputuri, energie, îngrășăminte, produse de protecție a plantelor, forța de muncă și logistică.
De asemenea, reglementările UE privind utilizarea durabilă a pesticidelor au impus provocări suplimentare fermierilor în protejarea livezilor lor împotriva dăunătorilor și bolilor.
O altă preocupare pentru piață este puterea de cumpărare în scădere și competiția cu alte fructe. Turcia a devenit un competitor puternic pe piața indiană, vânzând produse la prețuri mai mici datorită inflației ridicate. Toate aceste factori pot avea un impact negativ asupra producătorilor de mere și pere din România și Europa.
În ceea ce privește piața perelor, recolta mică din UE și stocurile reduse ar putea duce la creșterea prețurilor. Cu toate acestea, consumul de pere în UE este în scădere, în special în Spania și Italia, ceea ce ar putea pune presiune asupra pieței de profil.
Cantitatea de mere bio este mai mică, iar costurile de producție au crescu
Producția ecologică va înregistra o scădere, ajungând la 683.000 de tone în loc de 722.000 de tone înregistrate în 2022.
Acest lucru va duce la o proporție mai mică a producției ecologice în totalul producției de mere din UE, situându-se la aproximativ șase procente (comparativ cu 6,14% în 2022).
Această cifră se află mult sub obiectivul stabilit de UE de 25% pentru anul 2030, ceea ce face foarte puțin probabilă realizarea acestui obiectiv.
Importurile de mere și pere în România
În primele cinci luni ale acestui an, țara a adus 66.100 de tone de mere proaspete, evaluată la 31,7 milioane de euro, înregistrând o creștere de 23,7% în volum față de aceeași perioadă a anului trecut.
În 2022, totalul importurilor de mere a fost de 94.000 de tone, evaluat la 43,7 milioane de euro. Cele mai mari cantități provin din Polonia, Moldova și Germania.
Exporturile de mere și pere din România sunt reduse, înregistrând doar 58,3 tone în primele cinci luni ale acestui an.
În ceea ce privește importurile de pere, acestea au atins peste 15.100 de tone în valoare de 16 milioane de euro în primele cinci luni ale anului, înregistrând o creștere de 9,6% față de aceeași perioadă din 2022.
