Într-o eră dominată de inovație și progres tehnologic accelerat, digitalizarea a devenit nu doar o opțiune, ci o necesitate urgentă pentru IMM-urile din România. Aceste companii reprezintă coloana vertebrală a economiei naționale, iar capacitatea lor de a adopta și integra tehnologii moderne determină nu doar competitivitatea pe piață, ci și sustenabilitatea pe termen lung.
Dincolo de simpla automatizare a proceselor, digitalizarea oferă IMM-urilor oportunități inovatoare de creștere, facilitând accesul la piețe noi, îmbunătățirea eficienței operaționale și consolidarea relațiilor cu clienții. În acest context, încurajarea și sprijinul pentru digitalizare devin imperative, căci ele nu doar transformă modul în care afacerile funcționează, dar și contribuie la crearea unei economii mai competitive și reziliente.
Creșterea nivelului de digitalizare al IMM-urilor în România
Creșterea nivelului de digitalizare al IMM-urilor în România este condiționată de patru piloni esențiali. În primul rând, este crucial să se îmbunătățească nivelul de literație digitală al antreprenorilor români prin programe educaționale robuste. În al doilea rând, este necesară formarea specialiștilor în domeniul IT, echipați cu abilități avansate în analiza nevoilor și proiectarea soluțiilor personalizate pentru aceste nevoi. În paralel, creșterea încrederii antreprenorilor în capacitatea companiilor de IT de a oferi soluții adecvate este crucială pentru deschiderea acestora către transformarea digitală. În fine, adaptarea soluțiilor digitale la bugetele disponibile ale IMM-urilor va facilita adoptarea acestor tehnologii într-un mod sustenabil și eficient. Este evident că mediul antreprenorial românesc are nevoie de inițiative educaționale comprehensive pentru a spori conștientizarea și implementarea digitalizării în structurile companiilor.
Conform declarațiilor făcute la Forumul România Digitală, Edward Crețescu, CEO al Regista și Președinte al ANIS, afirmă că Actul privind reziliența operațională digitală (DORA) va influența semnificativ atât companiile din industria IT, cât și administrația publică.
Președintele ANIS, a mai afirmat de asemenea că: „În cadrul administrației publice, avem proiectul cloud-ului guvernamental, cu tot impactul său, dar în acest moment, este cam blocat. Din păcate, stadiul cloud-ului, în acest moment, este destul de incert. Știm doar că se va face, dar nu știm exact când.
Acest lucru pune o presiune destul mare asupra administrației publice locale, naționale, guvernamentale și în special furnizorilor, care livrează sisteme de digitalizare către administrația publică, bineînțeles și Regista în acest caz. Noi, practic, avem o responsabilitate în plus, împreună cu guvernul național și entitățile lui, ca să putem să avem sisteme reziliente, care să reziste în fața atacurilor cibernetice. Cel puțin din perspectiva industriei IT și din perspectiva administrației publice, este o responsabilitate să implementăm DORA, cel puțin la nivel legislativ, să fie cât mai clar și cât mai aplicabil, pentru că și noi, ca industrie, lucrăm îndeaproape cu comisiile de IT din Parlament.”
El a mai amintit și despre legea semnăturii electronice votată de Parlament, după șapte ani de muncă.
Edward Crețescu subliniază că progresul digitalizării în România este evident, dar inegal, reflectând disparități semnificative între sectoarele public și privat. Deși există inițiative ample și fonduri disponibile pentru modernizare, implementarea eficientă a proiectelor rămâne o provocare, cu riscul ca unele să fie copii nereușite ale altora. Capacitatea limitată a unor primării de a gestiona necesitățile tehnologice și preferința pentru interacțiuni tradiționale subliniază nevoia continuă de educație și suport pentru a maximiza beneficiile digitalizării la nivel local.
„Dar, cu un asterisc mare și asteriscul este o faptul că digitalizarea României la nivel general, și când vine vorba de companii, și când vine vorba de administrație publică, este inegală. Digitalizarea reprezintă intr-un fel o. diferența între oamenii care au posibilități materiale și cei care au posibilități materiale reduse. Practic, avem anumite centre de digitalizare în care administrația publică investește foarte mulți bani, avem multe proiecte făcute și interacțiunea dintre cetățeni și companii și clienți se face digital, dar avem, în același timp, puncte unde, în continuare, se folosește un registru în care se notează de mână.
Fiecare primărie de comună, prin PNRR, poate să primească până la 300.000 de euro, fiecare primărie de oraș mai mic -aproximativ 750 mii de euro și orașele mari – circa între două-trei milioane de euro. Problema cea mai mare este că, din cele 3228 de UAT-uri, aproximativ 1300-1400 au aplicat pentru fonduri europene. Rămân în continuare undeva la 1500-2000 care nici măcar nu au aplicat pentru fondurile respective, care bineînțeles sunt disponibile.
Deci vom avea aproximativ 1000 și ceva de proiecte care au fost făcute. Nu știm câte vor fi implementate, pentru că am văzut multe caiete de sarcini care din păcate erau copy-paste, luate inclusiv cu numele celeilalte primării. Rămâne să vedem cum se vor implementa, pentru că fondurile respective există, iar industria de IT din România vine cu soluții. Problema cea mai mare este că, de cele mai multe ori, primăriile nu au capacitatea necesară ca să înțeleagă toate nevoile pe care le au și e firesc pentru că nu toate primăriile au câte un expert în IT să le explice. Dar riscul cel mai mare este că, pe lângă faptul că acei bani din fonduri europene nu s-au luat și nu se vor lua, ulterior vom avea si proiecte care vor fi implementate prost. Procentajul de proiecte implementate bine depinde foarte mult de modul în care primăriile vor avea deschiderea necesară să vadă proiectul până la final. De aceea spun că digitalizarea merge în continuare, ea se face, fonduri există, companii există, expertiză există, dar ea se face foarte inegal.
Ei știu că pot lua fonduri, dar depinde foarte mult și de dispoziția primarilor, depinde foarte mult și de ce resurse au la dispoziție, ca și oameni, în comuna. Pot să vă dau cu exemple de comune care au 200-300 de cetățeni. Pe primar nu prea-l interesează digitalizarea, el preferă ca oamenii din comuna lui și din primăria lui să vină la el, să se mai vadă la față, să mai stea de vorbă.”
Provocările digitalizării pentru IMM-uri
Multe IMM-uri din Europa sunt deja lideri în tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC), operând într-o industrie extrem de digitalizată și făcând pași importanți spre digitalizarea operațiunilor lor comerciale. De exemplu, Alianța Europeană a IMM-urilor Digitale reprezintă 20.000 de astfel de firme. Cu toate acestea, având în vedere că în Europa se estimează că există între 23 și 25 de milioane de IMM-uri, multe dintre acestea nu au încă acces la oportunitățile de digitalizare. Prezența IMM-urilor în Europa este foarte diversificată, incluzând atât companii care dezvoltă noi tehnologii, cât și companii care trebuie să se adapteze și să urmeze exemplul altora.
Companiile de top și dezvoltatorii au nevoie de un mediu flexibil pentru a contribui la transformarea digitală. Pe de altă parte, IMM-urile care utilizează sisteme de afaceri tradiționale s-ar putea confrunta cu dificultăți în a înțelege importanța transformării digitale. O transformare digitală de succes în Europa va depinde de implicarea IMM-urilor. O întrebare importantă care se ridică astăzi este cum pot întreprinderile care folosesc sisteme tradiționale să țină pasul cu digitalizarea? Obstacolele sunt încă numeroase, așa cum relevă un sondaj recent realizat de Accountancy Europe.
Principalele obstacole în calea digitalizării s-au dovedit a fi lipsa resurselor, atât financiare, cât și a timpului, și bilitățile personalului existent. Lipsa conștientizării digitalizării și a oportunităților de afaceri asociate a fost, de asemenea, o provocare.
Ritmul digitalizării companiilor în România
Companiile active în sectoare precum Industrie (prelucrătoare, alimentare etc) respectiv Transport şi depozitare au avut în 2023 un nivel mediu de digitalizare, conform propriilor evaluări, în timp ce poziţiile din topul digital au fost ocupate de către firmele din telecomunicaţii si tehnologie.
Deşi 84% dintre respondenţi declarau că au auzit despre programele naţionale de digitalizare derulate în România, iar 27% declarau că au şi aplicat la acestea, o bună parte (26% dintre companiile aplicante) aveau în continuare dificultăţi în înţelegerea nevoilor tehnologice ale propriilor companii şi identificarea soluţiilor adecvate – blocaj resimţit cel mai puternic în agricultură.
„Obstacolele pe care companiile antreprenoriale le au în faţa digitalizării pot fi depăşite cu eforturi cumulate din partea noastră, a industriei de IT, respectiv programe guvernamentale de educare a mediului antreprenorial. Ca să urcăm in topul DESI, unde România se află la coada clasamentului, sunt necesare investiţii. Consolidarea echipelor de consultanţi tehnici cu competente de comunicare avansate ar fi o contribuţie pe care o aducem la educarea pieţei, deoarece studiul LIFE IS HARD arată limpede că în acest moment, majoritatea IMM-urile nu au reprezentarea concretă a beneficiilor digitalizării şi nici disponibilitatea de a aloca resurse pentru a înţelege procesele de transformare. În acelaşi timp, programele publice de educaţie pentru digitalizarea afacerilor derulate de statul român şi sincronizate cu eforturile noastre, ale industriei, ar fi benefice, iar recuperarea ecartului în digitalizare faţă de ţări vecine din regiunea CEE ar aduce cu certitudine puncte importante şi atât de necesare de creştere a PIB-ului”, spune Cătălin Chiş, antreprenor si CEO al companiei LIFE IS HARD (LIH).
Digitalizarea IMM-urilor: Cum arată 2024
Studiul derulat de Cult Research vine şi cu o serie de veşti bune: IMM-urile care au depăşit o parte din blocaje si au făcut paşi relevanţi în a-şi automatiza mai multe procese interne (1 din 10, conform studiului), se declară mulţumite (75%) cu rezultatele obţinute în raport cu investiţiile si aşteptările lor iniţiale, respectiv iau în calcul în bugetele pentru 2024 sume destinate digitalizării.
De asemenea, studiul mai arată că aproximativ jumătate dintre IMM-urile din România au implementat o soluţie de digitalizare în ultimii 3 ani, iar cele mai frecvent utilizate sunt soluţiile de contabilitate (57%), pontaj (43%), managementul vânzărilor (40%) şi securitate cibernetică (38%).
Deşi într-un ritm mai lent, IMM-urile încep să perceapă digitalizarea ca pe un proces care aduce creştere şi plus valoare, dacă depăşeşte simpla renunţare la hârtie şi include componente de automatizare, dublate de un nivel crescut de securitate cibernetică.
În percepția lui Cătălin Chiş, peste 70% dintre companiile intervievate planifică bugete pentru transformarea digitală în 2024, demonstrând că managerii recunosc potențialul digitalizării de a potența afacerile, chiar dacă nu cunosc exact beneficiile.
Cinci tendințe menite să accelereze digitalizarea
În acest context, LIFE IS HARD identifică cinci tendințe principale pentru 2024, menite să accelereze digitalizarea IMM-urilor din România:
- Preferința pentru modelul de lucru de tip abonament: Crește interesul pentru modelele de preț bazate pe abonament, care oferă predictibilitate și accesibilitate financiară, în detrimentul plăților unice mari sau a costurilor ascunse. 37% dintre participanții la studiu consideră costurile cu soluțiile digitale o provocare și doresc transparență maximă în relația cu furnizorii.
- Nevoia de competențe noi în industria IT: soft skills: Crește cererea pentru specialiști IT care, pe lângă competențele tehnice, au abilități de a analiza, înțelege și explica nevoile de afaceri ale IMM-urilor. Ghidarea echipelor clientului pe tot parcursul procesului este esențială, iar investițiile în formarea acestor competențe devin esențiale în 2024.
„Creșterea nivelului de digitalizare al IMM-urilor în România depinde de patru factori importanți: îmbunătățirea nivelului de literație digitală a antreprenorilor români, formarea unor specialiști în domeniul IT cu abilități de analiză a nevoilor și design de soluții adaptate, creșterea încrederii antreprenorilor față de companiile de IT și adaptarea soluțiilor la bugetele disponibile ale IMM-urilor. Mediul antreprenorial românesc are nevoie de programe ample de educație digitală,” explică Paul Acatrini, Managing Partner Cult Research.
- Soluții și tehnologii: personalizare, securitate și AI: 52% dintre IMM-uri doresc soluții tehnologice adaptate nevoilor lor specifice. Interesul pentru securitatea cibernetică și inteligența artificială este în creștere, pe măsură ce IMM-urile recunosc importanța protecției datelor și eficientizarea proceselor prin tehnologie avansată.
- Campanii de educare pentru accelerarea digitalizării: Managerii IMM-urilor doresc să înțeleagă mai bine opțiunile și tehnologiile IT&C pentru a le integra eficient în afacerile lor. Campaniile de informare și educare pot avea un impact pozitiv direct asupra dezvoltării IMM-urilor, prin creșterea nivelului de înțelegere digitală.
- Puterea exemplului: IMM-urile care au avansat în automatizare influențează pozitiv companiile la început de drum digital. Acestea caută confirmări și recomandări, validând faptul că firmele digitalizate au rezultate bune și furnizori de încredere.
„Digitalizarea este percepută nu doar ca un avantaj competitiv, ci ca o necesitate de business pentru IMM-uri. Este încurajator să vedem că un număr tot mai mare de companii mici și mijlocii recunoaște importanța acestui proces și manifestă interes pentru investiții în soluții tehnologice adaptate nevoilor lor. În contextul în care la nivel european, unul dintre obiectivele deceniului digital este ca 90% dintre IMM-uri să atingă un nivel de bază al integrării tehnologiilor digitale până în 2030, ne așteptăm la un 2024 în care statutul nostru de partener-cheie pentru digitalizare să se extindă și către alte domenii,” concluzionează Cătălin Chiş, CEO și Președinte al Consiliului de Administrație LIFE IS HARD.
Studiul „Digitalizare IMM” realizat de Cult Research este reprezentativ la nivel național, incluzând atât o componentă cantitativă cât și una calitativă, și a fost desfășurat pe un eșantion de 400 de întreprinderi mici și mijlocii din diverse sectoare: Informații și comunicații, Industrie, Consultanță și intermediere, Construcții, Servicii sociale, Transport și depozitare, Marketing, publicitate și media, Agricultură, Silvicultură și pescuit și altele.
Concluzii și perspective
Digitalizarea este un proces esențial pentru modernizarea și competitivitatea afacerilor în economia globală actuală. În România, importanța digitalizării IMM-urilor devine tot mai evidentă pe măsură ce tehnologia avansează și piețele devin din ce în ce mai interconectate. Digitalizarea nu doar că îmbunătățește eficiența operațională și reduce costurile, dar și creează noi oportunități de creștere și inovare.
Studiul recent realizat de Cult Research arată că peste 70% dintre companiile intervievate planifică bugete pentru transformarea digitală în 2024, semn că managerii sunt conștienți de potențialul digitalizării. Totuși, provocările legate de costuri și lipsa de competențe rămân obstacole semnificative.
Tendințele identificate pentru 2024 subliniază preferința pentru modele de preț bazate pe abonament, necesitatea dezvoltării competențelor soft în IT, creșterea cererii pentru soluții personalizate, securitate cibernetică și inteligență artificială, precum și importanța campaniilor de educare pentru a crește nivelul de înțelegere digitală.
Puterea exemplului joacă, de asemenea, un rol crucial, cu IMM-uri care influențează pozitiv alte companii prin succesul lor în adoptarea tehnologiilor digitale.
În concluzie, digitalizarea IMM-urilor din România este vitală pentru creșterea competitivității și adaptabilității lor pe piața globală. Investițiile în tehnologie, educație digitală și competențe noi vor fi esențiale pentru a depăși provocările actuale și pentru a valorifica pe deplin oportunitățile oferite de transformarea digitală. Astfel, România poate atinge obiectivele deceniului digital european și poate asigura un viitor prosper pentru mediul său antreprenorial.
