Raport INS: Aproape 4 milioane de români în sărăcie la sfârșitul anului 2023; Deprivare materială și socială severă pentru 1 din 5 persoane

În 2023, rata sărăciei relative (AROP), calculată pe baza veniturilor totale disponibile, excluzând consumul din resursele proprii ale gospodăriei, a înregistrat o scădere minoră de 0,1 puncte procentuale față de anul precedent, situându-se la 21,1%. În termeni absoluti, în același an, numărul persoanelor sărace a fost de 3,97 milioane de persoane, arată comunicatul din luna iunie de la INS.

În anul 2023, unul din cinci români era afectat de sărăcie

În anul 2023, aproximativ unul din cinci români (21,1% din populația rezidentă) se afla într-o situație de sărăcie, definită ca venituri mai mici de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent.
Aproape 1 din 5 persoane (19,8%) a suferit deprivare materială și socială severă.
718 mii de persoane sub vârsta de 65 de ani (5,2%) locuiau în gospodării cu o intensitate foarte redusă a muncii.

„Lipsa acută a resurselor financiare face ca unele persoane să nu îşi poată permite deţinerea unor bunuri, efectuarea unor plăţi sau consumul unor produse care, în stadiul actual de dezvoltare economico-socială, reprezintă un minimum de elemente necesare unui trai decent. În anul 2023, rata de deprivare materială și socială
severă a fost de 19,8%, în scădere cu 4,5 puncte procentuale, faţă de anul anterior.” arată comunicatul INS

În 2023, rata sărăciei relative (AROP) a fost estimată pe baza veniturilor totale disponibile, excluzând contravaloarea consumului din resurse proprii ale gospodăriei. Cea mai mare incidență a sărăciei s-a înregistrat printre persoanele de 0-17 ani (29,6%) și cele de 18-24 ani (24%).

Rata sărăciei persoanelor care trăiau în gospodării cu minori şi tineri de 18-24 ani dependenţi a fost 25,1% în anul 2023, mai mare cu 9,1 puncte procentuale, decât cea a persoanelor care trăiesc în gospodării fără minori şi tineri dependenţi.

Dacă în anul 2023 nu s-ar fi plătit pensiile și celelalte transferuri sociale, aproape jumătate din populație (47,1%) s-ar fi situat sub pragul sărăciei relative. În mod evident, situația s-ar fi înrăutățit în cazul persoanelor vârstnice (de 65 de ani și peste), unde 86,6% ar fi fost în stare de sărăcie relativă (60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent). Aceeași situație s-ar fi înregistrat și la persoanele din grupa de vârstă 55-64 de ani, dar într-o proporție mai redusă, de 49,4%.

Lipsa acută a resurselor financiare face ca unele persoane să nu își poată permite deținerea unor bunuri, efectuarea unor plăți sau consumul unor produse care, în stadiul actual de dezvoltare economico-socială, reprezintă un minimum de elemente necesare unui trai decent.

Rata de deprivare materială și socială severă a fost de 19,8%, în scădere cu 4,5 puncte procentuale față de 2022. Aproximativ 3,73 milioane de persoane intră în categoria celor afectate de deprivare materială și socială severă, dintre care 44,9% sunt bărbați și 55,1% femei.

Deprivarea materială și socială severă afectează cu intensitate diferită populația în funcție de grupa de vârstă și veniturile gospodăriei. În anul 2023, incidența deprivării materiale și sociale severe este mai ridicată în principal la persoanele vârstnice de 65 de ani și peste (23,7%) și la persoanele în vârstă de până la 18 ani (22,6%).

În ceea ce priveşte riscul de sărăcie sau excluziune socială (AROPE), rata a fost de 32% în anul 2023, corespunzătoare unui număr de 6 milioane persoane.

Faţă de anul 2022, se constată o descreştere a valorii indicatorului, cu 2,4 puncte procentuale, reprezentând o scădere cu 492.000 persoane.

Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială afectează mai mult femeile decât bărbaţii (33,1% dintre femei şi 30,9% dintre bărbaţi).

Vârsta joacă un rol important, riscul de sărăcie fiind mai mare la persoanele de 0-17 ani (39%) şi la tinerii în vârstă de 18-24 ani (31,1%) şi mai scăzut la persoanele de 25-49 ani (28,8%).

Ponderea persoanelor în vârstă de 65 de ani şi peste care se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială a fost de 32,3%.

În anul 2023, din totalul persoanelor ocupate în vârstă de 18 ani şi peste, 22,8% s-au situat în risc de sărăcie sau excluziune socială, faţă de 38,9% din totalul persoanelor neocupate, din aceeaşi categorie de vârstă.

Persoanele care trăiau în gospodării fără minori şi tineri de 18-24 ani dependenţi au un risc mai mic de sărăcie sau excluziune socială (29,4%), în comparaţie cu persoanele care trăiau în gospodării cu minori şi tineri de 18-24 ani dependenţi (34,2%).

Riscul de sărăcie sau excluziune socială este inegal distribuit şi în profil regional. Cea mai mare rată a riscului de sărăcie sau excluziune socială s-a înregistrat în regiunea Sud-Est (45,3%), urmată îndeaproape de regiunea Sud-Vest Oltenia (40,5%), iar cea mai mică rată s-a observat în regiunea Bucureşti-Ilfov (12,3%).

Din cele 6 milioane persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială, 3,97 milioane persoane se aflau în risc de sărăcie.

Din total, aproximativ 358.000 mii persoane s-au confruntat simultan cu toate cele trei situaţii: cu alte cuvinte, erau expuse riscului de sărăcie, se aflau în stare de deprivare materială şi socială severă şi trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii.

Analiza intensității reduse a muncii în gospodăriile românești în 2023

În anul 2023, 718.000 de persoane în vârstă de până la 65 de ani au trăit în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii, unde persoanele adulte în vârstă de muncă au desfășurat activități ce au solicitat mai puțin de 20% din potențialul lor de muncă.

Comparativ cu 2022, ponderea acestor persoane în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii a crescut cu un punct procentual, ajungând la 5,2% în 2023 față de 4,2% în anul precedent.

Distribuția pe sexe arată că în anul 2023, numărul femeilor care au trăit în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii a depășit cu 44.000 pe cel al bărbaților.

În ceea ce privește ponderea acestor persoane în vârstă de până la 65 de ani, trăind în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii, aceasta este mai mare în rândul femeilor, cu o diferență de 0,9 puncte procentuale (5,7% dintre femei comparativ cu 4,8% dintre bărbați).

Distribuția și interacțiunea riscului de sărăcie și excluziune socială în România, analizată în detaliu în 2023″

Riscul de sărăcie sau excluziune socială în România este distribuit inegal pe regiuni. Regiunea Sud-Est înregistrează cea mai mare rată a riscului (45,3%), urmată de Sud-Vest Oltenia (40,5%), în timp ce cea mai mică rată se găsește în regiunea București-Ilfov (12,3%).

Componentele indicatorului AROPE oferă informații detaliate despre impactul fiecărei componente asupra evoluției indicatorului compus. Din cei aproximativ 6 milioane de persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială în 2023, 3,970 milioane erau în risc de sărăcie. Aproape 1,964 milioane de persoane se aflau doar în risc de sărăcie, fără să fie afectate de deprivare materială și socială severă sau de intensitate foarte redusă a muncii. Alte 1,939 milioane de persoane erau afectate de deprivare materială și socială severă, iar 94,000 de persoane trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii, fără a se afla în celelalte două situații.

Analizând intersecția între două componente ale indicatorului AROPE, se observă că 1,412 milioane de persoane erau în risc de sărăcie și deprivare materială și socială severă, 236,000 de persoane erau în risc de sărăcie și trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii, iar 30,000 de persoane se aflau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii și erau afectate de deprivare materială și socială severă. Aproximativ 358,000 de persoane se confruntau simultan cu toate cele trei situații: risc de sărăcie, deprivare materială și socială severă, și trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii.

Concluzii

Concluzia analizei asupra sărăciei și deprivării sociale în România în anul 2023 evidențiază o distribuție inegală a acestor fenomene, cu impact diferit în funcție de regiuni și categorii de vârstă. Regiunile Sud-Est și Sud-Vest Oltenia înregistrează cele mai mari rate ale riscului de sărăcie și excluziune socială, în timp ce București-Ilfov prezintă cea mai mică rată. De asemenea, analiza componentelor indicatorului AROPE relevă că aproape 6 milioane de persoane se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, cu o mare parte afectată de deprivare materială și socială severă sau trăind în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii. Aceste date subliniază nevoia de politici sociale eficiente și de măsuri specifice pentru a reduce și elimina fenomenele de sărăcie și excluziune socială în țară.

În concluzie, analiza detaliată a sărăciei și deprivării sociale în România arată nu doar o distribuție inegală pe regiuni și categorii de vârstă, ci și o interacțiune complexă între diferitele componente ale sărăciei și excluziunii sociale. Este crucială implementarea unor politici publice eficiente și adecvate, care să abordeze nu doar aspectele economice ale sărăciei, ci și cele sociale și de ocupare a forței de muncă. Îmbunătățirea condițiilor de viață și crearea de oportunități echitabile pentru toți cetățenii sunt imperative pentru construirea unei societăți mai incluzive și durabile în România.