Reforma administrativă anunțată de Guvernul României în cadrul celui de-al doilea pachet de măsuri financiare a stârnit reacții puternice în rândul autorităților locale, mai ales în zonele rurale
În timp ce autoritățile centrale susțin că noile măsuri vor aduce eficiență și descentralizare, primarii comunelor avertizează că implementarea mecanică a criteriilor economice poate duce la depopularea și dizolvarea identității satului românesc.
O reformă cu miză economică și socială
Guvernul a anunțat că reforma administrativă va include măsuri care să coreleze numărul de angajați din administrațiile locale cu numărul de locuitori ai fiecărei unități administrativ-teritoriale (UAT). Astfel, localitățile cu populație în creștere vor putea angaja mai mult personal, în timp ce UAT-urile care înregistrează scăderi demografice vor fi nevoite să reducă numărul de posturi. Obiectivul declarat: eficientizarea cheltuielilor publice și asigurarea unei repartizări echitabile a resurselor.
Această măsură este dublată de alte inițiative legislative menite să consolideze disciplina financiară la nivel local, precum:
-
suspendarea permisului de conducere pentru neplata amenzilor într-un termen de maximum un an;
-
condiționarea radierii unui autovehicul de plata integrală a datoriilor către bugetul local;
-
emiterea autorizațiilor de construcție doar în absența restanțelor fiscale;
-
reținerea la sursă a datoriilor către bugetul local în cazul beneficiarilor de ajutoare sociale.
În plus, noul cadru legislativ încurajează descentralizarea prin simplificarea procedurilor de transfer al proprietăților publice ale statului către administrațiile locale.
Semnal de alarmă din teritoriu: „Localitățile fără primării sunt ca stupul fără matcă”
Neculai Moraru, primarul comunei Fălciu și președinte al Asociației Comunelor din România (ACOR) – Filiala Vaslui, susține că, deși reforma are o logică economică, implementarea sa trebuie adaptată la realitățile din teritoriu. În opinia sa, desființarea unor primării în comunități deja afectate de lipsa infrastructurii sociale de bază – precum preoți sau învățători – ar duce la colapsul organizării locale.
„Localitățile fără primării sunt ca stupul fără matcă. Nu poți face activități într-o comunitate fără administrație publică locală. Cum ar fi să se unească Berezeni și Fălciu? Ce ar fi de la Mușata până la Rânzești? Ar fi imposibil!”, a declarat Moraru, subliniind că satul românesc va avea cel mai mult de suferit.
Primarul atrage atenția și asupra unui dezechilibru major în distribuția fondurilor și a cheltuielilor:
„Cât se cheltuie pentru un locuitor în municipii și orașe și cât se cheltuie în sate?! Atunci o să vedeți diferența și modul de gândire defectuos al celor de la nivel central.”
Reformă sau recentralizare mascată?
În cadrul unei întâlniri recente organizate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în prezența premierului și a vicepremierului Tánczos Barna, oficialii guvernamentali au reiterat faptul că reforma urmărește o descentralizare reală și o responsabilizare financiară a autorităților locale. Totuși, liderii comunităților rurale sunt sceptici și cer ca reforma să fie însoțită de măsuri de sprijin și investiții în servicii publice esențiale, nu doar de criterii restrictive.
Concluzie:
Reforma administrativă propusă de Guvern promite modernizare și eficiență în cheltuirea banului public. Însă, fără o adaptare la specificul local și fără un plan coerent de susținere a comunităților rurale, există riscul unei marginalizări accentuate a satului românesc. Vocea primarilor, precum cea a lui Neculai Moraru, subliniază nevoia de echilibru între rațiunea economică și responsabilitatea socială.
