Reglementarea profesiei de „lucrător cultural profesionist”. Aspecte fiscale esențiale

Ministerul Culturii s-a angajat prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență să abordeze problemele celor mai vulnerabile persoane din sectorul cultural

În special, în contextul scăderii drastice a ratei de ocupare din sectorul cultural în România (cu 17% în comparație cu 2019), cauzată de pandemie, aceste măsuri sunt cu atât mai necesare.

În acest sens, INCFC (Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală) a întocmit trei formulare distincte, unul pentru persoane fizice (lucrători culturali), unul pentru ONG-uri și altul pentru societăți comerciale, pentru a se înscrie în Registrul Sectorului Cultural, condiționat de posibile ajutoare de stat.

În perioada 10 mai – 9 decembrie 2020, s-au înscris 6.606 persoane fizice, 1.179 de organizații neguvernamentale și 3.135 de societăți comerciale.

Cu toate acestea, cifrele nu reflectă situația reală a sectorului cultural, deși oferă câteva perspective interesante asupra acesteia. În primul rând, s-a observat că există mai puțin de doi lucrători culturali înregistrați pentru fiecare ONG și societate comercială, ceea ce este îngrijorător.

În plus, jumătate dintre lucrătorii culturali înregistrați sunt din București și Ilfov, în timp ce restul sunt distribuiți în restul țării.

În topul județelor cu cele mai multe înscrieri se află Cluj, Iași și Timișoara, iar cele mai puține înscrieri s-au înregistrat în județele Ialomița, Sălaj și Bistrița-Năsăud.

Cartografia realizată de INCFC arată că doar 4% dintre persoanele fizice înscrise nu au măcar studii liceale, în timp ce 2 din 3 au studii universitare, 1 din 4 sunt absolvenți de master, iar 6% au doctorat.

De asemenea, s-a observat că doar 8% dintre ei activează în sectorul cultural de mai puțin de doi ani, în timp ce mai mult de jumătate au o vechime de peste 11 ani.

OUG nr. 21/2023 a reglementat noua profesie independentă, „lucrătorul cultural profesionist”, activitate ce poate fi exersată în mod independent de persoane fizice ce își desfășoară activitatea în domeniul cultural.

Această decizie vine ca un sprijin pentru lucrătorii culturali care își desfășoară activitatea independent.

Există 10 prevederi principale în OUG nr. 21/2023, care reglementează noua profesie independentă, numită „lucrător cultural profesionist”.

Prevederile principale sunt următoarele:

1. Pentru a avea calitatea de lucrător cultural profesionist, o persoană fizică trebuie să fi realizat în exercițiul fiscal anterior minim 50% dintre venituri din domeniul cultural.
2. Recunoașterea calității de lucrător cultural profesionist este dată de Ministerul Culturii, care va înregistra cererea persoanei fizice interesate într-un registru cu lucrătorii culturali profesioniști.
3. Persoana fizică interesată va depune o cerere de înregistrare în registru, însoțită de documentele justificative privind plafonul veniturilor realizate din activități culturale și o declarație pe propria răspundere cu privire la activitatea în acest domeniu. În termen de 30 de zile, persoana fizică va depune la autoritatea fiscală cererea de înregistrare fiscală cu scopul de a obține un cod de înregistrare fiscală.
4. Persoanele fizice ce au calitatea de lucrător cultural profesionist vor profesa și vor presta activitățile în domeniul cultural în baza unui contract semnat cu beneficiarii. Veniturile obținute de lucrătorul cultural profesionist sunt calificate în venituri din activități independente.
5. Impozitul pe venit este reținut prin stopaj la sursă de plătitorul de venit, într-o situație similară veniturilor din drepturi de autor sau veniturilor din activitatea sportivă. Plătitorul de venit va depune declarație fiscală și achită impozitul pe venit până pe data de 25 a lunii următoare.
6. Veniturile obținute de lucrătorii culturali profesioniști beneficiază de o deducere de 40% la calculul impozitului pe venit.
7. Pentru veniturile realizate, lucrătorul cultural profesionist datorează contribuție de asigurări sociale pensii și contribuție la asigurările sociale de sănătate în condițiile plafoanelor de venituri reglementate de Codul fiscal. Când se depășesc plafoanele prevăzute de legislația fiscală, lucrătorul cultural profesionist va depune declarație unică privind asigurările sociale la termenul prevăzut de Codul fiscal, cel mai târziu până pe data de 25 mai din anul următor, dată până la care trebuie plătite și asigurările sociale.
8. Beneficiarii activității lucrătorilor culturali trebuie să plătească o contribuție asiguratorie de 1% din valoarea fiecărui contract încheiat. Această contribuție trebuie declarată și virată în același mod ca și contribuția asiguratorie pentru muncă, iar declarația trebuie depusă semestrial până la data de 25 a lunii următoare semestrului încheiat.
9. Lucrătorii culturali profesioniști beneficiază de dreptul la indemnizații pentru concedii medicale, cum ar fi concediul de incapacitate temporară de muncă, concediul de maternitate, concediul de risc maternal și altele. În plus, aceștia au dreptul la indemnizație de șomaj dacă au un stagiu de cotizare de cel puțin 12 luni în ultimele 24 de luni de activitate.
10. După înregistrarea în registrul lucrătorilor culturali profesioniști, această calitate se menține timp de 3 ani, iar persoana fizică are dreptul de reînregistrare dacă, în această perioadă, veniturile obținute din activități culturale depășesc plafonul de 50% din totalul veniturilor.

Aceste măsuri sunt importante pentru a ajuta sectorul cultural să se redreseze și să se adapteze la noile condiții din urma pandemiei.

Este important de menționat că actul normativ este cuprinzător și include și măsuri tranzitorii, care se aplică inițial. De exemplu, dacă o persoană fizică este singurul asociat într-o societate cu activități în domeniul cultural, la prima aplicare a ordonanței se vor lua în considerare veniturile din dividende.

Această lege are o gamă largă de prevederi care vizează dezvoltarea activității culturale și recunoașterea dreptului lucrătorilor culturali de a se asocia în organizații profesionale. Pentru a înțelege în detaliu conținutul normativ, este necesar să se analizeze textul în întregime. În anexa la ordonanță sunt enumerate codurile CAEN pentru activitățile considerate în domeniul cultural.

Sursa: hotnews.ro – Articol realizat cu sprijinul consultantului fiscal Adrian Bența