Național
Relațiile comerciale România – Iran: adaptarea fluxurilor export-import în contextul sancțiunilor internaționale
Relațiile comerciale dintre România și Iran continuă să fie puternic influențate de contextul geopolitic și de sancțiunile internaționale impuse Republicii Islamice Iran de către Statele Unite și Uniunea Europeană în ultimii ani
În ciuda restricțiilor, comerțul bilateral s-a menținut, concentrându-se preponderent pe exporturile de produse agricole, în special cereale, considerate esențiale pentru securitatea alimentară.
Volumul și structura comerțului bilateral
Conform datelor Observatorului Complexității Economice (OEC), România a exportat către Iran bunuri în valoare de aproximativ 128 milioane de dolari în 2024. Din această sumă, peste 94% au fost reprezentate de cereale, cu preponderență porumb (121 milioane dolari). Alte categorii de produse au avut o pondere marginală, incluzând carne de ovine și caprine (3,11 milioane dolari) și lemn fasonat (947.000 dolari).
Pe de altă parte, exporturile Iranului către România au însumat 55 milioane dolari, fiind dominate de polimeri de stiren (22,5 milioane dolari), roșii procesate (4,83 milioane dolari) și vaselină (3,82 milioane dolari). Deși volumul este semnificativ mai mic comparativ cu cel al exporturilor românești, comerțul iranian către România a înregistrat o creștere medie anuală de 4,52% în ultimii cinci ani.
| Indicator | 🇷🇴 România | 🇮🇷 Iran |
|---|---|---|
| Exporturi bilaterale | 128 milioane dolari | 55 milioane dolari |
| Poziția în clasamentul partenerilor comerciali | Locul 58 din 193 destinații | Locul 17 din 113 destinații |
| Principalul produs exportat | Porumb – 121 milioane dolari | Polimeri stirenici – 22,5 milioane dolari |
| Indicele Complexității Economice (ECI) | 0,99 (locul 28 din 130) | 0,051 (locul 58 din 130) |
| PIB total | 383 miliarde dolari | 475 miliarde dolari |
| PIB per capita | 20.100 dolari | 5.190 dolari |
Sursa: oec.world
Impactul sancțiunilor asupra comerțului
Sancțiunile impuse Iranului în perioada 2022 – 2024, care au vizat atât încălcarea drepturilor omului, cât și furnizarea de drone Rusiei, au determinat o restructurare a exporturilor României către statul islamic. Produsele sensibile, precum componentele electronice și echipamentele cu potențial militar, au fost restricționate, în timp ce cerealele au continuat să fie exportate, având o excepție umanitară.
Această adaptare a permis menținerea unui flux comercial stabil, România situându-se printre principalii furnizori de cereale pentru Iran, în special porumb, care rămâne produsul strategic al schimburilor bilaterale.
Evoluția comerțului în ultimii cinci ani
Exporturile României către Iran au înregistrat o creștere constantă, cu o rată medie anuală de 10,9%, de la 76,1 milioane dolari în 2019 la 128 milioane dolari în 2024. În același interval, exporturile Iranului către România au crescut mai modest, de la 44,1 milioane dolari la 55 milioane dolari.
Structura exporturilor românești evidențiază dependența de sectorul agricol, cu porumbul dominant, urmat de produse secundare precum carne și lemn. În cazul importurilor din Iran, predomină materialele plastice și polimerii, completate de produse alimentare și chimicale.
Concluzii și perspective
Relațiile comerciale România – Iran rămân vulnerabile la schimbările geopolitice și la sancțiunile internaționale, dar se mențin datorită capacității de adaptare a ambelor părți. România își consolidează poziția de furnizor de cereale pentru Iran, în timp ce exporturile iraniene către România se concentrează pe materiale plastice și produse chimice.
Pe termen mediu, menținerea acestui flux comercial va depinde de evoluțiile politice și economice regionale, precum și de eventualele relaxări sau intensificări ale sancțiunilor internaționale. Comerțul bilateral, deși limitat ca volum, ilustrează cum țările pot ajusta strategiile economice pentru a continua relațiile comerciale în condiții de restricții externe.
