În ciuda potențialului semnificativ, sectorul forestier românesc este subfinanțat și încetinit de birocrație, împiedicând creșterea economică într-o perioadă marcată de incertitudini internaționale
Într-un moment în care România se confruntă cu provocări economice și politice majore, președintele Asociației Forestierilor din România (ASFOR), Ciprian Dumitru Muscă, atrage atenția asupra potențialului uriaș al resurselor naturale ale țării pentru a contribui la redresarea economică. Sectorul forestier, cu lemnul său regenerabil, este văzut ca o oportunitate cheie pentru dezvoltarea durabilă și îndeplinirea obiectivelor europene, însă se confruntă cu obstacole semnificative.
Deși Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) alocă fonduri pentru diverse sectoare, sectorul forestier a fost ocolit, generând frustrare în rândul reprezentanților ASFOR. Într-o țară dezvoltată, sprijinul statului pentru diverse sectoare economice este esențial, iar Muscă subliniază necesitatea consolidării sectorului forestier românesc pentru a ține pasul cu reglementările și tendințele europene.
Deosebit de critic este ritmul lent al instituțiilor statului în adoptarea unor politici publice coerente și orientate spre dezvoltare. Muscă evidențiază discrepanțele dintre România și statele vestice, unde reglementările în domeniul construcțiilor permit deja ridicarea de clădiri înalte din lemn. În contrast, accentul în România pare să fie exclusiv pe supravegherea transporturilor de lemn, ignorând alte aspecte esențiale, cum ar fi dezvoltarea infrastructurii forestiere și promovarea utilizării lemnului în construcții publice.
Chiar și în contextul global al războiului din Ucraina și al politicilor Green Deal, Muscă subliniază că dezvoltarea sectorului forestier poate fi un factor de accelerare pentru economie. România, cu instrumentul său unic în lume de urmărire a trasabilității lemnului (SUMAL), poate deveni un lider european în acest domeniu, însă este esențial să fie implementate politici publice adecvate, realiste și corecte.
În concluzie, Muscă îndeamnă la implicarea oamenilor politici și a reprezentanților instituțiilor publice dornici să dezvolte România cu curaj și viziune de ansamblu. El subliniază că, prin respectarea echilibrului dintre funcțiile economice, sociale și de mediu ale pădurii, România poate recupera și progresa economic într-un mod sustenabil.