Rezultate alegeri UE 2024: Consecințe economice ale votului la Europarlamentare pe fondul ascensiunii extremei drepte

După ziua de 9 iunie, așa cum era de așteptat, alegerile pentru Parlamentul European concentrează atenția presei internaționale. Un Parlament European mai polarizat ar putea complica adoptarea legislației UE pe teme importante, cum ar fi schimbările climatice, imigrația, strategia industrială și apărarea.

Alegerile europene din 9 iunie au reprezentat primul test electoral după crizele succesive din Uniunea Europeană, incluzând pandemia de COVID-19, creșterea prețurilor la energie și războiul din Ucraina. Aceste crize au slăbit partidele tradiționale și au permis partidelor ultranaționaliste să câștige teren, cu partidele de extremă dreaptă conducând în sondaje în țări precum Austria, Belgia, Franța, Italia, Țările de Jos și Polonia.

Rezultate alegeri UE 2024: Consecințe economice ale votului la Europarlamentare pe fondul ascensiunii extremei drepte

Partidele de extremă dreaptă nu sunt parteneri viabili în coaliția UE

Alegerile pentru Parlamentul European au atras atenția presei internaționale, cu un accent deosebit pe avansul extremei drepte, reflectând preocupările legate de viitorul politic al UE.

De joi, 6 iunie, până duminică, 9 iunie, peste 370 de milioane de cetățeni europeni au fost chemați la vot pentru a-și alege cei 720 de europarlamentari care vor ocupa un loc în următoarea legislatură a Parlamentului European. A fost un proces electoral de amploare, care a avut loc simultan în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.

La intrarea în sediul Parlamentului European din Bruxelles, duminică, două turnuri de reflectoare străluceau, aproape atingând înălțimea celor două coloane mari în formă de „U” care îmbrățișează Agora Simone Veil. Această agoră este numită după prima președintă a Parlamentului European aleasă prin sufragiu universal direct și se află în esplanada care leagă Parlamentul de Piața Luxemburg, una dintre cele mai aglomerate din capitala Belgiei.

Rezultatele provizorii de la miezul nopții arată că liberalii din Renew și Verzii au pierdut cel mai mult în sondaje, cu 20 și respectiv 18 europarlamentari mai puțin. În timp ce aleșii de centru-dreapta și social-democrații au dormit liniștiți după alegeri, liberalii și Verzii au petrecut o noapte albă, îngrijorați de viitor. Extrema dreaptă, pe de altă parte, a sărbătorit câștigurile obținute. Cu toate acestea, deși extrema dreaptă a câștigat mai multe locuri de eurodeputat, nu suficient de multe încât să fie considerați parteneri viabili într-o coaliție cu Partidul Popular European (PPE), Social-Democrații și liberalii de la Renew, la care s-ar putea alătura și Verzii.

Pentru a confirma colegiul de comisari condus de Ursula von der Leyen, este necesar ca mai mult de jumătate dintre europarlamentari să aprobe formula executivă, adică cel puțin 361 de voturi. O coaliție între PPE și social-democrați nu ar fi suficientă de una singură, dar cu sprijinul liberalilor de la Renew, aceasta ar deveni realizabilă.

Grupurile politice din Parlamentul European vor fi nevoite să devină mai flexibile pe diverse subiecte, încercând să găsească parteneri pentru a susține diferitele proiecte legislative.

Analiștii politici au anticipat formarea unui nou bloc de extremă dreaptă

Analiștii politici anticipează formarea unui nou bloc de extremă dreaptă în viitorul Parlament European, în contextul în care partidul Fidesz, condus de Viktor Orban, le-a invitat pe Giorgia Meloni și Marine Le Pen să se alăture unei noi alianțe politice. În prezent, partidul Giorgiei Meloni face parte din grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR). Acest grup ar putea juca un rol decisiv pentru Ursula von der Leyen, care urmărește un nou mandat la conducerea Comisiei Europene.

Ursula von der Leyen, principala candidată a PPE, a declarat: „Am colaborat foarte bine cu Giorgia Meloni în Consiliul European. Este clar pro-europeană, împotriva lui Putin și a fost foarte fermă în această privință, susținând statul de drept”.

Tot candidata PPE a mai declarat: „Astăzi este o zi bună pentru PPE. Am câştigat alegerile europene, prieteni. Suntem cel mai puternic partid. Suntem ancora stabilităţii şi alegătorii au recunoscut leadershipul nostru în ultimii cinci ani, iar acesta este un mesaj extraordinar pentru noi toţi. Vă mulţumesc mult pentru tot ce aţi făcut. De aceea, în primul şi în primul rând vreau să le mulţumesc alegătorilor care ne-au acordat votul lor şi care contează pe noi. (…) Am avut o campanie fantastică. Am fost hotărâţi. Am fost uniţi. Am făcut asta şi acum am câştigat alegerile europene”, a spus Ursula von der Leyen în faţa susţinătorilor săi reuniţi la un eveniment găzduit de Hotelul Stanhope din Bruxelles, în apropierea sediului PPE.

Ea a promis că PPE şi alte formaţiuni vor construi un ”bastion” împotriva ambelor extreme. „Îi vom opri, asta cu siguranţă”, a accentuat Ursula von der Leyen.

„Susținerea în creștere pentru opiniile extreme amenință să pătrundă în cadrul grupurilor politice tradiționale, mai ales în Partidul Popular European (PPE), unde membrii încearcă să recupereze suportul pierdut în favoarea forțelor radicale”, avertizează dr. Barry Colfer, director de cercetare la Institute for International and European Affairs (IIEA), într-un comentariu pentru Europa Liberă.

Extrema dreaptă a înregistrat o creștere semnificativă în întreaga Europă, cu cele mai mari impacte în țările vestice, precum Franța, Germania, Austria și Olanda.

În contrast, în Europa centrală și de est, valul extremist pare să fie mai moderat, iar în nord chiar pare să scadă.

Coaliția Civică, condusă de premierul polonez Donald Tusk, a obținut o victorie categorică în Polonia la alegerile pentru Parlamentul European.

Sondajul exit-poll prevede că alianţa lui Tusk, Coaliţia Civică, va câştiga 21 din cele 53 de locuri pe care Polonia le are în Parlamentul European, în timp ce PiS va obţine 19, Confederaţia va obţine 6, A Treia Cale va lua 4 şi Stânga va câştiga trei.

Coaliţia lui Tusk a obţinut 38,2% din voturi, în timp ce partidul de opoziţie Lege şi Justiţie (PiS) a obţinut 33,9%, potrivit rezultatelor sondajului efectuat la ieşirea de la urne publicat după încheierea votului Europarlamentarele pentru România.

În Franța, Preşedintele Emmanuel Macron a anunţat duminică seară dizolvarea Adunării Naţionale după ce alianţa de la guvernare a fost învinsă în alegerile europarlamentare de Rassemblement National (RN), partidul lui Marine Le Pen.

„Nu voi putea să continui ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat”, a declarat preşedintele francez după anunţarea rezultatelor sondajelor la urne.

„Am decis să vă redau prin vot posibilitatea de a vă alege viitorul parlamentar. Prin urmare, dizolv Adunarea Naţională în această seară”, a anunţat el, adresându-se francezilor într-o alocuţiune televizată.

Partidul Libertății de extremă-dreapta din Austria este probabil câștigătorul alegerilor pentru Parlamentul European, în timp ce în Germania exit-pollurile arată câștigătoare alianța conservatoare CDU/CSU.

Ungaria, care avea 13 non-afiliați (12 din Fidesz și unul din Jobbik), va putea trimite doar 11.

Rezultatele la alegerile europarlamentare pentru România

Potrivit exit-poll-ului Curs-Avangarde, la alegerile europarlamentare 2024 alianța PSD-PNL a obținut 53%, AUR 15%, Dreapta Unită 11%.

De asemenea, Uniunea Democrată Maghiară din România a obţinut 5%.

Potrivit cercetării, Partidul S.O.S. România a obţinut 4%, Partidul Reînnoim Proiectul European al României (REPER) – 3 %, Partidul Umanist Social Liberal (PUSL) – 3%, candidaţi independenţi – 4%, iar celelalte partide 2%.

Cu alte cuvinte, În România, în schimb, Cristian Terheș se va întoarce la Bruxelles și va fi însoțit cel mai probabil de alți cinci membri AUR.

Alegeri Europarlamentare:

• Alianța PSD – PNL: 53%
• AUR: 15%
• Alianța Dreapta Unită: 11%
• UDMR: 5%
• SOS: 4%
• REPER: 3%

În diaspora, alianţa PSD-PNL a obținut 18,08% după numărarea a peste 30% dintre voturile exprimate până acum în străinătate la alegerile europarlamentare, fiind urmată de AUR – 16,52%, şi de SOS România – 15,27%.

După centralizarea a 67.772 de voturi exprimate la europarlamentare (31,5%), din cele 215.292 înregistrate pana acum, Alianta PSD-PNL are un scor de 18,08% (12.255 voturi).

AUR a obţinut 16,52% din voturi (11.198 voturi), SOS Romania – 15,27% (10.349 voturi), Alianta Dreapta Unita 13,17% (8.930 voturi).

Partidul Reînnoim Proiectul European al României (REPER) are 8,48% (5.750 voturi).

Independentul Nicolae Stefănuță a obținut 5,28% (3.580 voturi), iar Vlad Gheorghe – 5,09% (3.452 voturi).

Cum ne vor influența economic alegerile UE și noile schimbări

În trecut, Parlamentul European a fost dominat de o majoritate puternică a partidelor de centru, care adesea votează împreună în chestiunile supuse votului. Cu toate acestea, o coaliție condusă de PPE ar putea acum să depindă de sprijinul conservatorilor și reformiștilor europeni de dreapta (ECR) pentru a obține adoptarea anumitor legi.

În viitorul Parlament European, imigrația va rămâne o temă centrală, cu partidele de dreapta pledând pentru securizarea sporită a frontierelor și o abordare mai fermă față de imigranții din afara UE. Cu toate acestea, divergențele între statele din nord și cele din sud cu privire la strategia cea mai credibilă ar putea complica implementarea unei legislații în acest sens.

Politica climatică, inclusiv adoptarea programului emblematic al UE pentru neutralitatea emisiilor de carbon, este expusă unui risc real, pe fondul presiunilor economice și a creșterii opoziției politice. De asemenea, politica agricolă s-ar putea relaxa în urma protestelor fermierilor, iar planurile referitoare la interzicerea vânzării de vehicule cu motor pe benzină și motorină până în 2035 ar putea fi abandonate.

Sprijinul pentru Ucraina va fi un subiect fierbinte, având în vedere relațiile complexe dintre unele state membre ale UE și Rusia. În ceea ce privește apărarea europeană și finanțarea acesteia, se preconizează dezbateri aprinse, mai ales în contextul discuțiilor privind un buget comun de apărare al UE.

Strategia industrială a UE ar putea suferi modificări pentru a-și crește independența industrială, renunțând la proiecte cu SUA și China. De asemenea, există tendința continuă de protecționism și intervenție sporită în industriile strategice, cu o atitudine fermă față de importurile din China.

Extinderea UE ar putea întâmpina noi obstacole, dată fiind creșterea prezenței euroscepticismului în Parlament. Politica de extindere a UE ar putea fi blocată de voința politică slabă și de politicile naționaliste din unele state membre, cu consecințe ce ar putea duce la menținerea UE ca un bloc de 27 de membri până în 2029.

Concluzie

Alegerile europarlamentare din 9 iunie au adus în prim-plan o serie de schimbări și tendințe semnificative. Ascensiunea extremei drepte în Europa a fost una dintre cele mai evidente, cu partidele de dreapta câștigând teren în mai multe țări, în special în cele din vestul continentului. Această tendință ar putea influența politica și legislația UE în domenii precum imigrația, securitatea frontierelor și politica climatică.

Impactul economic al acestor alegeri este, de asemenea, notabil. În contextul unei Europe marcate de crize precum pandemia de COVID-19 și creșterea prețurilor la energie, politica economică a UE va fi supusă unor presiuni și schimbări inevitabile. Dezbaterile privind politica fiscală, susținerea industriilor strategice și extinderea UE vor fi influențate de compoziția și orientarea politică a Parlamentului European.

În concluzie, alegerile europarlamentare din 9 iunie marchează o perioadă de schimbare și adaptare în cadrul Uniunii Europene, cu extrema dreaptă câștigând teren și influențând agendele politice și economice ale UE pentru viitorul apropiat.