În anul 2023, România a alocat aproximativ 30 miliarde de euro pentru cheltuieli de capital destinate echipamentelor de producție și sistemelor militare, ceea ce reprezintă în jur de 9% din Produsul Intern Brut (PIB). Această cifră este semnificativ mai mare decât alocările similare ale multor țări europene, cum ar fi Germania și Polonia, care investesc sub 7% din PIB în acest domeniu. În comparație, Franța, de exemplu, se situează chiar sub 5% din PIB.
România a avut în 2023 cheltuieli de capital pentru echipamente de producţie şi sisteme militare de aproximativ 30 miliarde de euro, reprezentând în jur de 9% din PIB
Investițiile în utilaje de producție și echipamente militare au înregistrat o creștere remarcabilă în România, înregistrând un avans de 80% față de perioada pre-pandemie, conform datelor analizate de compania de consultanță Colliers, pe baza informațiilor furnizate de Eurostat. Această creștere depășește cu mult media Uniunii Europene, care se situează în jur de 30%.
„Investiţiile în utilaje de producţie şi echipamente militare au crescut cu 80% în România, anul trecut, comparativ cu perioada pre-pandemie, mult peste media Uniunii Europene de 30%”, conform datelor Eurostat analizate de Colliers.
Conform datelor Eurostat analizate de Colliers, investițiile în utilaje de producție și echipamente militare au înregistrat în România o creștere impresionantă de 80% în anul precedent, comparativ cu perioada pre-pandemie. Această rată de creștere este mult peste media Uniunii Europene, estimată la 30%.
Aceste cifre nu reflectă doar tendințele din domeniul investițiilor, ci și dinamica închirierilor de spații industriale și logistice. Volumul de activitate în aceste sectoare depășește semnificativ nivelurile înregistrate în perioada pre-pandemie. Deși primul trimestru din 2024 nu a înregistrat performanțe la fel de bune în comparație cu vârfurile de activitate din anii precedenți, Victor Cosconel, responsabilul cu birourile și agențiile industriale la Colliers, subliniază că un singur trimestru nu poate fi considerat neapărat reprezentativ. Semnalele din piață indică faptul că anul 2024 va fi caracterizat de un nivel înalt de activitate în continuare.
Faptul ca suntem pe primul loc și mult peste media Uniunii Europene in ceea ce priveste cresterea cheltuielilor de investitii pentru utilaje, echipamente de productie si sisteme militare nu este o surpriza. Daca analizam diferenta dintre costurile cu forta de munca si productivitatea medie a muncii din industrie, Romania se afla in topul Uniunii Europene. Mai mult, raportul dintre salarii si productivitate plaseaza Romania la nivelul unor tari preferate de multi producatori, inclusiv in comparatie cu China. In plus, desi multe firme din Romania se plang de disponibilitatea fortei de munca in anumite zone, stam mai bine la acest capitol decat majoritatea vecinilor europeni”, spune Victor Cosconel.
Expertii de la Colliers subliniaza ca datele Eurostat combina cheltuielile pentru mijloacele de productie si cele pentru sistemele militare, dar majoritatea cheltuielilor au fost orientate spre sectorul industrial. În consecință, în 2023, Romania a înregistrat cheltuieli de capital pentru echipamente de productie si sisteme militare de aproximativ 30 miliarde de euro, reprezentând aproximativ 9% din PIB. În comparație, multe alte țări europene, cum ar fi Germania și Polonia, aloca sub 7% din PIB, în timp ce unele, precum Franta, se situează chiar la 5% din PIB.
În ceea ce privește tranzacțiile de leasing, primele trei luni din 2024 au înregistrat o activitate redusă în sectorul imobiliar industrial și logistic (I&L), cu contracte de închiriere pentru aproximativ 150.000 de metri pătrați, o scădere semnificativă față de cei 270.000 de metri pătrați din aceeași perioadă a anului 2023, conform datelor Colliers, bazate exclusiv pe informațiile publice disponibile. De asemenea, livrările de noi proiecte au fost limitate în primul trimestru, stocul modern total crescând la 7,1 milioane de metri pătrați, cu o creștere semnificativă așteptată în a doua jumătate a anului.
„Evaluarea pieţei doar prin dinamica anuală a unui singur trimestru nu oferă o imagine completă. Aceste cifre trebuie plasate într-un context adecvat. În primele trei luni din 2024, nu a avut loc nicio tranzacţie de mare anvergură. Cele mai mari două tranzacţii, de aproximativ 20.000 de metri pătraţi fiecare, au fost contractul semnat de CTP cu Yusen Logistics, în vestul Bucureştiului, şi contractul de vânzare-închiriere încheiat de WDP cu Tenneco pentru o unitate de producţie de piese auto în Ploieşti. Este important de menţionat că noi jucători continuă să intre pe piaţa locală. De exemplu, în primul trimestru, Indotek a achiziţionat terenuri pentru viitoare dezvoltări de depozite, iar AG Capital, prin divizia sa I&L, Park Lane Developments, şi-a anunţat intenţiile pentru dezvoltări viitoare şi a finalizat achiziţia unui teren în Popeşti-Leordeni. Tranzacţia de 10.000 de metri pătraţi a Zabka – DRIM Daniel Distribuţie, un nou jucător pe piaţă, poate fi şi ea adăugată, anticipând o extindere semnificativă în viitor”, precizează Victor Cosconel, head of office & Industrial Agencies la Colliers.
Bucureştiul a reprezentat puţin peste jumătate (56%) din suprafaţa tranzacţiilor de închiriere în primul trimestru al anului. Totuşi, consultanţii Colliers nu consideră că aceasta este neapărat o nouă tendinţă, ci mai degrabă o excepţie. Dezvoltatorii şi chiriaşii se concentrează tot mai mult pe alte zone ale ţării, unde prezenţa spaţiilor industriale şi logistice este mai redusă, dar care au potenţial pentru îmbunătăţiri viitoare ale infrastructurii.
Directorul Colliers prognozează că, în ciuda scăderii activității din primele trei luni, anul 2024 se va încheia cu un rezultat decent, comparabil cu media post-pandemica, adică în jurul a 700.000 – 800.000 de metri pătrați de spații industriale și logistice închiriate. Această prognoză este susținută de faptul că există deja în lucru câteva contracte mai mari, iar pipeline-ul intern solid al companiei susține această estimare, cu un potențial pentru surprize pozitive.
Rata de neocupare a spațiilor de depozitare de top a rămas la un nivel de o singură cifră, în cea mai mare parte sub 5%, în majoritatea sub-piațelor din România, inclusiv în București. Acest lucru indică faptul că pentru chiriașii care depășesc o anumită dimensiune ar putea fi dificil să găsească spațiul dorit în ceea ce privește costurile și locația. Totuși, o creștere a dezvoltărilor speculative ar putea reduce presiunea mai târziu în cursul anului. Cu toate acestea, există un număr considerabil de spații libere disponibile în cadrul celor închiriate de jucătorii 3PL, ceea ce ar putea influența situația generală.
În ceea ce privește chiriile, consultanții Colliers observă presiuni de creștere în unele sub-piețe
În ceea ce privește chiriile, consultanții Colliers observă presiuni de creștere în unele sub-piețe. Pentru proprietățile de top din orașele dinamice, chiriile medii se situează în general între 4,5 și 5 euro pe metru pătrat, dar anumite proprietăți au depășit acest interval. Într-o perspectivă europeană, creșterea de aproximativ 20% a chiriilor în România, deși semnificativă pentru piața locală, este modestă în comparație cu creșterile de 50-60% sau mai mari observate în țări precum Cehia, Germania sau Olanda.
Perspectivele rămân optimiste pentru piața locală industrială și logistică, iar există încă un spațiu semnificativ de creștere în comparație cu alte țări din Europa Centrală și de Est. Cu aproximativ 19 milioane de locuitori și aproximativ 7,1 milioane de metri pătrați de depozite moderne, stocul de spații de depozitare din România pe cap de locuitor este mult mai mic comparativ cu cele aproximativ 31 de milioane de metri pătrați din Polonia, care are o populație de aproape 37 de milioane de locuitori, sau cu stocul de peste 11 milioane de metri pătrați din Cehia, care are o populație de mai puțin de 11 milioane de locuitori. Indiferent de companiile care deschid unități de producție sau centre de distribuție regionale, consultanții Colliers consideră că stocul de depozite din Romania rămâne subdezvoltat pentru a satisface cererea unei piețe de consum de această dimensiune.
„Pe termen scurt, dinamica economica a Romaniei si a principalilor sai parteneri economici nu este foarte favorabila, avand in vedere sectorul manufacturier slab din Germania. Cu toate acestea, exista multe motive de optimism pentru piata industriala locala. In primul rand, Romania este o optiune atractiva pentru companiile care doresc sa-si relocheze sau sa-si consolideze operatiunile, datorita costurilor reduse cu forta de munca si a unei piete a muncii mai putin tensionate comparativ cu alte tari din regiune. In plus, se preconizeaza o imbunatatire semnificativa a conectivitatii infrastructurii pana la sfarsitul acestui deceniu, cu aproximativ 800 de kilometri de drumuri de mare viteza in constructie. De asemenea, sectorul I&L local este subdezvoltat pentru o tara care a cunoscut o crestere rapida in ultimele doua decenii, ceea ce sugereaza un potential considerabil de dezvoltare in viitor”, mentioneaza Victor Cosconel.
În concluzie, piața industrială și logistică din România se menține într-o poziție solidă, cu perspective optimiste pentru viitor. Cu toate că primele trei luni din 2024 au înregistrat o scădere a activității în sectorul imobiliar industrial și logistic, se anticipă că anul 2024 se va încheia cu un rezultat decent, comparabil cu media post-pandemica. Chiar dacă dinamica economică pe termen scurt nu este foarte favorabilă, există numeroase motive de optimism, inclusiv costurile reduse cu forța de muncă și îmbunătățirile semnificative ale infrastructurii anticipate pentru următorii ani. În plus, cu un stoc de depozite subdezvoltat pentru o piață de consum de această dimensiune, există un potențial semnificativ de creștere în sectorul industrial și logistic din România.
