România a cheltuit în anul 2024 nu mai puțin de 17 miliarde de lei pentru plata pensiilor speciale. În plin scandal privind reforma pensiilor magistraților, au apărut informații care arată că valoarea totală a acestor pensii a crescut cu 170%, potrivit fostului ministru al Finanțelor, Claudiu Năsui.
Năsui explică motivele creșterii accelerate a pensiilor speciale
Fostul ministru arată că pensiile speciale au urcat de la 6,3 miliarde de lei în 2016 la 17 miliarde în 2024, ceea ce înseamnă o creștere de 170%, mult peste rata inflației. Explicația sa este că aceste pensii nu depind de punctul de pensie, ci se indexează atât cu inflația, cât și cu majorările salariale din sectorul public din care provin beneficiarii. Astfel, orice creștere a salariilor la stat duce automat și la o nouă creștere a pensiilor speciale.
Năsui subliniază că avantajul principal al acestor pensii nu este doar cuantumul ridicat – de câteva ori mai mare decât cel al pensiilor obișnuite –, ci și faptul că beneficiarii pot ieși mult mai devreme la pensie, iar cuantumul crește mai rapid.
În Ministerul Afacerilor Interne, de exemplu, vârsta medie de pensionare este de 50 de ani și două luni, iar pensie medie este aproape triplă față de cea a unui pensionar din sistemul public.
„Problema nu este că sunt mari, ci că sunt plătite din taxele și impozitele românilor. Singurul guvern care a reușit cu adevărat să reducă pensiile speciale a fost guvernul Boc, care a avut o abordare unitară, nu selectivă, și le-a tăiat pe toate, cu excepția celor ale magistraților care au fost protejate de deciziile CCR. Dacă actualul guvern își dorește cu adevărat reformă, ar trebui să le reducă pe toate, altfel își subminează propriile obiective”, a transmis Năsui într-o postare pe Facebook.
Situația pensiilor în România în 2025
Conform datelor Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), în luna octombrie 2025 erau înregistrați 4.692.612 pensionari, cu 198 mai puțini decât în septembrie. Pensia medie a fost de 2.775 lei, iar valoarea totală a drepturilor de pensie s-a ridicat la 13,021 miliarde de lei.
Dintre pensionari, 540.718 proveneau din agricultură, cu o pensie medie de doar 720 de lei.
Cei 3.775.635 de pensionari la limita de vârstă, dintre care peste 2,1 milioane femei, au primit o pensie medie de 3.104 lei.
În octombrie 2025, 2.552 de persoane au primit pensie anticipată (3.656 lei pensie medie), iar 69.543 de persoane pensie anticipată parțială (2.620 lei). Totodată, 399.873 de persoane au beneficiat de pensie de invaliditate, cu o valoare medie de 1.102 lei, dintre care 45.934 pentru gradul I (964 lei). 443.911 persoane au primit pensie de urmaș (1.501 lei pensie medie), iar 98 de pensionari au beneficiat de ajutor social (540 lei).
Riscul pierderii fondurilor europene din cauza blocării reformei
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, avertizează că România riscă să piardă 230 de milioane de euro din fondurile alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) dacă reforma pensiilor magistraților nu este implementată.
„Dacă a spune ce este drept și corect pentru fiecare român este considerat o incitare la ură, atunci îmi asum acest lucru. România și-a asumat prin PNRR reforma pensiilor magistraților. Blocarea acestui proces chiar de către cei vizați ne poate costa 231 milioane de euro”, a declarat ministrul.
România, contra cronometru
Coaliția de guvernare mai are la dispoziție timp până la sfârșitul lunii noiembrie pentru a adopta reforma pensiilor speciale. Proiectul de lege inițial a fost respins de Curtea Constituțională din cauza lipsei avizului consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Pe surse, a apărut informația că reforma pensiilor speciale ar putea fi amânată până în anul 2046, ceea ce ar prelungi considerabil actualul sistem și ar menține presiunea asupra bugetului de stat.
