Național
România are peste 32.900 de locuri de muncă vacante. Construcțiile și transporturile, printre domeniile cu cea mai mare cerere
Într-un context economic marcat de încetinirea activității, presiuni asupra companiilor și creșterea costurilor, piața muncii din România păstrează un volum semnificativ de oportunități de angajare
Datele oficiale arată că, la începutul lunii septembrie 2026, angajatorii aveau declarate 32.905 locuri de muncă vacante la nivel național.
Cifra indică o ușoară temperare față de aceeași perioadă a anului trecut, când erau disponibile 34.672 de locuri de muncă. Diferența este de 1.767 de posturi, ceea ce arată că cererea de forță de muncă s-a redus, dar nu a dispărut.
Pentru economie, această evoluție transmite un semnal important: companiile continuă să recruteze chiar și într-o perioadă în care deciziile de investiții și extindere sunt analizate cu mai multă prudență.
Peste 32.000 de locuri de muncă, disponibile la început de septembrie
Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, la 8 septembrie 2026 erau înregistrate 32.905 locuri de muncă vacante.
ANOFM arată că există în continuare cerere de forță de muncă din partea angajatorilor, iar persoanele care și-au pierdut locurile de muncă au posibilitatea de a reveni în activitate.
Diferența față de anul trecut este vizibilă, însă volumul actual al ofertelor arată că piața muncii continuă să funcționeze și să absoarbă forță de muncă. Practic, într-o perioadă caracterizată de incertitudine economică, companiile nu au oprit recrutările, ci par să fi devenit mai selective în procesul de angajare.
Această tendință este relevantă inclusiv pentru investițiile private, deoarece disponibilitatea forței de muncă și capacitatea companiilor de a recruta reprezintă factori importanți în deciziile privind extinderea sau localizarea unor activități economice.
Bucureștiul și marile centre economice concentrează cele mai multe oportunități
Distribuția geografică a locurilor de muncă evidențiază în continuare concentrarea oportunităților în marile centre economice ale României.
La 8 septembrie, Bucureștiul avea 7.832 de locuri de muncă vacante, fiind urmat de:
- Cluj – 3.324
- Bihor – 2.219
- Constanța – 1.800
- Ilfov – 1.706
- Iași – 1.476
- Sibiu – 1.407
- Prahova – 1.025
- Mureș – 718
- Dolj – 692
Datele confirmă rolul marilor poli economici în generarea cererii de personal. Bucureștiul și județele cu economii diversificate concentrează o parte importantă a recrutărilor, în timp ce regiuni precum Cluj, Bihor, Constanța, Iași sau Sibiu continuă să genereze volume consistente de oportunități.
Pentru investitori, această distribuție este relevantă deoarece arată unde există deja ecosisteme economice capabile să susțină activități cu necesar important de personal.
Construcțiile generează peste 5.000 de locuri de muncă
Analiza pe domenii arată că sectorul construcțiilor rămâne unul dintre principalii angajatori.
Numai activitățile aferente lucrărilor de construcții ale clădirilor rezidențiale și nerezidențiale însumau 5.022 de locuri de muncă vacante, raportate pe codurile CAEN 4100 și 4120.
În topul domeniilor cu cele mai multe posturi disponibile se află:
- Lucrări de construcții ale clădirilor rezidențiale și nerezidențiale – 2.954 de locuri;
- Transporturi rutiere de mărfuri – 2.352;
- Lucrări de construcții ale clădirilor rezidențiale și nerezidențiale – 2.068;
- Activități poștale și de curierat – 1.624;
- Activități de contractare temporară a personalului – 1.578;
- Restaurante – 1.203;
- Activități de protecție și gardă – 1.011;
- Activități de asistență spitalicească – 793;
- Comerț cu amănuntul alimentar – 638;
- Activități generale de curățenie a clădirilor – 554.
Structura ofertelor arată o cerere ridicată în domenii cu activitate operațională intensă: construcții, logistică și transport, servicii, HoReCa, securitate, sănătate și comerț.
În același timp, necesarul important de personal în construcții și transport poate fi privit și prin prisma investițiilor în infrastructură, dezvoltărilor imobiliare și activităților logistice care continuă să genereze cerere de forță de muncă.
Salariile cresc nominal, dar inflația reduce câștigul real
Un alt indicator important pentru evoluția pieței muncii este dinamica salariilor.
În iulie 2026, câștigul salarial mediu net din România a ajuns la 5.820 de lei, în creștere cu 86 de lei, respectiv 1,5%, față de luna precedentă.
Comparativ cu iulie 2025, salariul mediu net a crescut cu 5,5%. Problema este că majorarea salarială a fost inferioară ratei anuale a inflației, care în aceeași lună a fost de 8,2%.
Prin urmare, creșterea veniturilor nu s-a tradus automat într-o creștere echivalentă a puterii de cumpărare. Pentru angajați, presiunea costului vieții rămâne astfel un factor important în decizia de a schimba locul de muncă, de a solicita un salariu mai mare sau de a căuta surse suplimentare de venit.
Diferențele dintre sectoare sunt, de asemenea, considerabile. Cele mai mari câștiguri salariale medii nete au fost raportate în activități de programare și consultanță în tehnologia informației, cu 13.464 de lei, și în extracția petrolului și gazelor naturale, cu 13.140 de lei.
La polul opus, cele mai mici valori s-au înregistrat în alte activități de servicii – 2.986 de lei – și în pescuit și acvacultură – 3.023 de lei.
Mai multe candidaturi, dar și primele semnale de revenire a recrutărilor
Presiunea asupra pieței muncii se vede și în comportamentul candidaților.
Ana Călugăru, Head of Communications la eJobs România, a descris începutul toamnei drept o perioadă în care piața începe să dea semne de dezgheț, după o etapă în care atât angajatorii, cât și candidații au adoptat o atitudine mai prudentă.
Potrivit acesteia, numărul candidaturilor este în creștere, inclusiv ca urmare a disponibilizărilor, a incertitudinii privind stabilitatea anumitor locuri de muncă și a presiunii generate de creșterea costului vieții.
Interesul pentru recrutare nu se limitează la o anumită categorie de vârstă. Atât persoanele aflate la începutul carierei, cât și candidații cu experiență, inclusiv cei de peste 45 de ani, sunt prezenți pe piață.
În paralel, angajatorii încep să reia recrutările, în special pentru pozițiile de entry level, după perioada de prudență din lunile precedente.
Piața muncii intră într-o nouă etapă
Datele disponibile pentru începutul toamnei conturează o piață a muncii aflată într-o zonă de tranziție.
Pe de o parte, numărul locurilor de muncă vacante este mai mic decât în urmă cu un an, iar creșterea salarială rămâne sub rata inflației. Pe de altă parte, peste 32.900 de posturi disponibile arată că firmele continuă să aibă nevoie de personal, iar primele semnale de reluare a recrutărilor indică o posibilă schimbare de ritm.
Pentru economie, una dintre principalele provocări este echilibrarea celor două realități: companiile își ajustează costurile și devin mai prudente, dar în același timp au nevoie să își păstreze capacitatea de producție și de furnizare a serviciilor.
Construcțiile, transporturile, serviciile, sănătatea, comerțul și activitățile logistice rămân printre domeniile în care cererea de personal este vizibilă. În același timp, diferențele dintre regiuni și dintre nivelurile de salarizare arată că oportunitățile de angajare nu sunt distribuite uniform în economie.
Pentru perioada următoare, evoluția numărului de locuri de muncă vacante, a salariilor reale și a recrutărilor va fi unul dintre indicatorii importanți pentru evaluarea modului în care companiile românești traversează actuala perioadă de încetinire economică.
