România continuă să ocupe prima poziție în Uniunea Europeană în ceea ce privește creșterea anuală a prețurilor

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o creștere semnificativă în luna martie 2026, urcând la 2,8%, de la 2,1% în februarie, potrivit datelor publicate de Eurostat.

Și în zona euro dinamica prețurilor a accelerat, inflația ajungând la 2,6%, față de 1,9% în luna precedentă. Evoluția indică o presiune generalizată asupra prețurilor la nivel european, alimentată în special de sectorul serviciilor și de costurile energetice.

În luna analizată, cele mai scăzute rate anuale ale inflației au fost consemnate în Danemarca (1%), respectiv în Cehia, Cipru și Suedia (1,5%). La polul opus, cele mai ridicate valori au fost înregistrate în România (9%), Croația (4,6%) și Lituania (4,4%).

România rămâne în topul inflației din UE

România continuă să ocupe prima poziție în Uniunea Europeană în ceea ce privește creșterea anuală a prețurilor, cu un avans de 9% în martie 2026, în creștere față de 8,3% în luna februarie.

Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică, inflația anuală calculată pe baza indicelui prețurilor de consum a ajuns la 9,9% în martie, comparativ cu aceeași lună a anului precedent.

Evoluția confirmă menținerea unei presiuni inflaționiste ridicate pentru a opta lună consecutiv, nivelurile rămânând constant peste pragul de 9%.

Structura scumpirilor: serviciile conduc avansul prețurilor

Analiza INS evidențiază diferențe semnificative între componentele coșului de consum:

• Serviciile au înregistrat o creștere anuală de 11,05%
• Mărfurile nealimentare au crescut cu 10,89%
• Mărfurile alimentare au avansat cu 7,67%

Această structură arată că presiunile inflaționiste sunt concentrate în special în zona serviciilor și a bunurilor industriale, unde ajustările de prețuri rămân persistente.

Totodată, indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) indică o rată anuală de 9%, confirmând tendința generală de creștere a costului vieții.

Factori de influență: energie, reglementări și consum

INS a subliniat că modificările recente din structura inflației sunt influențate de mai mulți factori, printre care:

• liberalizarea și eliminarea unor scheme de sprijin pentru energie electrică
• creșterea tarifelor în anumite sectoare, inclusiv jocurile de noroc, integrate recent în calculul indicelui
• ajustări de preț în contextul fiscal și al consumului intern

În special, eliminarea plafonării prețurilor la energie a avut un efect direct asupra dinamicii inflației începând cu a doua jumătate a anului 2025.

Perspectivele BNR: inflație ridicată pe termen scurt

Potrivit prognozelor prezentate de Banca Națională a României, inflația este așteptată să rămână pe un palier ridicat în perioada următoare.

Guvernatorul Mugur Isărescu a revizuit recent în creștere prognoza pentru finalul anului 2026 la 3,9%, față de 3,7% anterior, anticipând o stabilizare treptată abia spre 2027, când inflația ar putea coborî la 2,7%.

BNR avertizează că, pe termen scurt, dinamica prețurilor va rămâne influențată de factori externi, inclusiv volatilitatea piețelor energetice și tensiunile geopolitice care afectează costurile combustibililor.

Concluzie: presiuni inflaționiste persistente în România și UE

Datele din martie confirmă o revenire a inflației la nivel european, însă România continuă să se detașeze negativ în clasamentul statelor membre.

În timp ce media UE rămâne sub pragul de 3%, economia românească se confruntă cu un nivel al inflației de peste trei ori mai mare, reflectând dezechilibre structurale și sensibilitatea ridicată la prețurile energiei și serviciilor.

Evoluția din următoarele luni va depinde decisiv de stabilitatea piețelor internaționale și de eficiența politicilor monetare și fiscale de temperare a presiunilor inflaționiste.