Național
România găzduiește a V-a ediție a Forumului de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări
Noua ediție a Forumului de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări este a cincea după ediția inaugurală din 2018 de la București și care adună 12 țări din Europa Centrală și de Est
Inițiativa Celor Trei Mări (I3M) este o platformă politică care adună laolaltă douăsprezece țări din Europa Centrală și de Est, situate strategic între Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Adriatică.
Aceste țări sunt membre ale Uniunii Europene și s-au angajat să colaboreze în vederea dezvoltării regionale și a consolidării cooperării economice și geostrategice.
În acest an, la summit-ul din București, Grecia se va alătura statelor membre existente, inclusiv Austria, Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria.
De asemenea, la întâlnire participă parteneri strategici precum Comisia Europeană, Germania și SUA, alături de reprezentanți ai organizațiilor internaționale relevante.
Ce reprezintă Inițiativa Celor Trei Mări?
Inițiativa Celor Trei Mări este, în primul rând, un proiect politic cu accent pe cooperarea economică și dezvoltarea țărilor participante. Majoritatea statelor implicate au aderat la Uniunea Europeană după anul 2004, și, ca atare, această inițiativă oferă o platformă pentru a aborda problemele specifice ale acestor țări în contextul european.
Principalele domenii de interes includ extinderea infrastructurii energetice, de transport și digitale, precum și consolidarea așa-numitei axe nord-sud din estul Europei.
Inițiativa Celor Trei Mări este inspirată, în parte, de un efort similar din anii 1930, cunoscut sub numele de „Intermarium.”
Acesta a fost o asociație care a cuprins mai multe țări din regiune și a fost concepută pentru a oferi protecție împotriva amenințărilor Uniunii Sovietice și Germaniei naziste.
Deși acea încercare a eșuat, Inițiativa Celor Trei Mări reprezintă o continuare modernă a conceptului, cu noi obiective și un accent pe dezvoltare.
Agenda Forumului de Afaceri al Iniţiativei celor Trei Mări
Summit-ul Inițiativei Celor Trei Mări de la București din 6 și 7 septembrie 2023 are o agendă cuprinzătoare care reflectă prioritățile regiunii.
Aceasta include un panel de dezbateri high-level (Sala Unirii) și paneluri pe teme prioritare, atât din perspectiva Uniunii Europene, cât și din perspectiva relației transatlantice. Principalele teme abordate la Palatul Parlamentului sunt:
- Energie: Se discută despre decarbonizare și surse regenerabile pe bază de hidrogen, în contextul tranziției energetice și a reducerii emisiilor de carbon (Sala Take Ionescu).
- Transporturi: Se analizează dezvoltarea rețelelor feroviare și rutiere, cu scopul de a îmbunătăți conectivitatea regională și de a facilita transportul eficient de bunuri și persoane (Sala I.I.C. Brătianu).
- Digitalizare: Se pun în discuție aspecte legate de securitatea cibernetică și implementarea inteligenței artificiale, pentru a stimula inovația și competitivitatea digitală în regiune (Sala Nicolae Bălcescu).
Accentul este pus pe extinderea infrastructurii energetice, de transport și digitale și pe consolidarea așa-numitei axe nord-sud din estul continentului european.
În plus, acesta oferă o oportunitate pentru statele participante să colaboreze pe proiecte prioritare de interconectare regională în domeniile transporturilor, energiei și digitalizării.
România, țara gazdă a summit-ului
În ceea ce privește România, țara gazdă a summit-ului, președintele Klaus Iohannis a subliniat importanța rolului său în asigurarea rutelor de export pentru produsele agricole ucrainene și promisiunea de a dezvolta rute alternative de transport
„Organizarea acestei noi ediții a Forumului de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări – a cincea după ediția inaugurală pe care am găzduit-o în 2018, la București – contribuie, fără îndoială, la realizarea obiectivului fundamental al Inițiativei.
Forumul va urmări, astfel, reducerea decalajelor între Estul și Vestul Uniunii Europene și o mai mare coeziune, prosperitate și reziliență în Europa Centrală și de Est.” a declarat președintele României, Klaus Iohannis.
În ceea ce privește România, președintele Klaus Iohannis, a subliniat că România asigură principala rută pentru exportul grânelor ucrainene și a reluat promisiunile Bucureștiului de a crește rutele alternative de transport.
“De când a început războiul, aproape 25 de milioane de tone de produse agricole din Ucraina au fost exportate prin România.
Aceasta este, de departe, cea mai importantă rută de export. Ne-am confruntat cu multe provocări, pentru că logistica noastră nu era pregătită pentru acest volum de export.
Am reușit să schimbăm lucrurile foarte repede, am reușit să oferim Ucrainei condiții foarte bune, condiții fără taxe, iar acest lucru continuă. (…)
Vom crește rutele alternative, am acceptat transportul maritim ucrainean prin apele teritoriale românești, vom continua să intensificăm exportul pe feroviară și rutieră, iar prin aceasta să împiedicăm o foamete globală pentru că, așa cum se știe, Ucraina este unul dintre cei mai importanți exportatori de cereale din lume”, a mai declarat președintele Iohannis.
