În contextul actual al dezbaterilor privind reducerea cheltuielilor publice și necesitatea creșterii încasărilor bugetare, Guvernul României riscă să ignore una dintre cele mai rapide și eficiente surse de venit: turismul
În timp ce alte țări din regiune transformă acest sector într-un pilon al economiei naționale, România menține un buget minim pentru promovarea destinațiilor, mizând mai degrabă pe inerția pieței decât pe o strategie coerentă de atragere a vizitatorilor străini.
România, printre cele mai puțin atractive destinații din UE
Potrivit datelor Eurostat, în 2024 România a fost vizitată de aproximativ 2,5 milioane de turiști străini, plasându-se pe locul al treilea în clasamentul celor mai puțin vizitate state membre ale Uniunii Europene, înainte doar de Polonia și Germania. Deși datele arată o ușoară creștere față de anii anteriori, realitatea este că România își valorifică doar parțial potențialul turistic uriaș – atât prin infrastructura insuficient dezvoltată, cât și prin lipsa unei strategii naționale consistente de promovare.
Buget de promovare insuficient și lipsă de viziune
În timp ce state precum Croația, Grecia sau Bulgaria investesc zeci de milioane de euro anual în imaginea externă, România alocă în prezent doar 2 milioane de euro pentru promovarea turismului la nivel internațional. În opinia experților din industrie, suma este derizorie raportat la potențialul și nevoile reale ale pieței.
„Turismul este o afacere. Dacă nu investești în promovarea afacerii respective, nu vei vinde produsul sau serviciul. Or tu, la nivel de țară, nu poți să ai același buget de promovare pe care îl are o firmă”, explică Alin Bucea, președintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT).
Consecința acestei subfinanțări cronice este clară: România atrage turiști străini mai degrabă din inerție – pe baza renumelui unor destinații izolate – decât ca rezultat al unei strategii integrate și susținute.
Turismul: un import net de valută și o oportunitate ratată
Dincolo de aspectele de imagine, turismul reprezintă o veritabilă sursă de valută. Gabriel Aftenie, expert în turism, atrage atenția asupra faptului că fiecare turist străin care sosește în România generează venituri directe pentru economie fără a presupune ieșiri de capital.
„Turismul este un import net de valută. Nu pleacă nimic din România. Nu pleacă nimeni cu strugul, nu pleacă nimeni cu metrul pătrat de teren, ci aduc aici bani. Dacă am eficientiza turismul în România prin introducerea unei taxe de un euro pe turist străin pe noapte, bugetul de promovare al României ar ajunge instant la 30 de milioane de euro”, subliniază acesta.
O astfel de taxă ar putea asigura finanțarea necesară pentru o campanie amplă de promovare internațională, fără a pune presiune pe bugetul de stat.
Contribuție modestă la PIB în ciuda potențialului
Deși România are resurse naturale, culturale și istorice capabile să rivalizeze cu orice altă țară europeană, contribuția turismului la PIB rămâne una dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană – doar 6% în 2024, conform Eurostat.
Prin comparație, Croația generează peste 20% din PIB din turism, în timp ce în Grecia procentul depășește 15%. Această discrepanță evidențiază nu lipsa de interes a pieței, ci incapacitatea statului de a implementa politici eficiente în domeniu.
Concluzie: O resursă strategică ignorată în plină criză bugetară
Într-un moment în care România caută soluții pentru echilibrarea bugetului, ignorarea turismului ca sector strategic echivalează cu o oportunitate ratată. Cu o strategie coerentă, investiții minime raportat la potențial și o viziune pe termen mediu și lung, România ar putea transforma acest sector într-un motor real de creștere economică, generând locuri de muncă, venituri fiscale și o imagine pozitivă la nivel internațional.
Reducerea bugetului pentru promovare, într-un moment cheie pentru relansarea turismului global, poate compromite șansele de redresare și dezvoltare. Turismul nu mai trebuie privit ca un lux, ci ca o necesitate economică.
