Consiliul Suprem de Apărare al Țării (CSAT) a avizat luni lista proiectelor propuse de Guvern pentru finanțare prin programul SAFE al Uniunii Europene, prin care România urmează să beneficieze de o alocare totală de 16,68 miliarde de euro.
Inițiativa reprezintă una dintre cele mai ample strategii de investiții în apărare și infrastructură duală derulate de România, într-un context european marcat de necesitatea creșterii capacităților industriale și a rezilienței strategice.
Structura fondurilor: 75% pentru apărare, 25% pentru infrastructură critică
Potrivit proiectului validat de CSAT, aproximativ trei sferturi din suma totală vor fi direcționate către achiziția de echipamente militare, ordine publică și proiecte de protecție civilă. Restul de 25% este rezervat dezvoltării infrastructurii duale, cu accent pe două obiective majore pentru conectivitatea Moldovei: Pașcani–Siret și Pașcani–Ungheni, capetele nordice ale Autostrăzii A7.
Aceste două investiții rutiere sunt considerate strategice, având atât rol civil, cât și rol militar, în contextul reconfigurării coridoarelor europene de transport și al cerințelor NATO privind mobilitatea militară.
Regula de aur: minimum 50% producție în România
Cele mai importante programe depuse de România includ obligația fermă ca cel puțin jumătate din producție să se realizeze pe teritoriul național. În cazul unor categorii sensibile de echipamente, procentul poate ajunge la 100%, din motive de securitate și de control asupra lanțurilor de producție considerate critice.
Această condiție deschide oportunități majore pentru industria românească de apărare, care ar urma să fie nu doar beneficiar, ci și actor principal în dezvoltarea de tehnologie, echipamente și infrastructuri necesare programelor SAFE.
Aprobarea europeană și calendarul implementării
În perioada următoare, Comisia Europeană va evalua propunerile naționale, cu termen de aprobare până la finalul lunii ianuarie 2026. Ulterior, se va derula următorul calendar:
- februarie–mai 2026 – negocieri tehnice între România, Comisia Europeană și potențialii parteneri industriali;
- mai 2026 – semnarea contractelor;
- 2027–2030 – perioada în care România va primi majoritatea fondurilor și va implementa proiectele.
Toate programele trebuie finalizate până în toamna anului 2030, ceea ce impune accelerarea procedurilor administrative și industriale, inclusiv în zona investițiilor în capacități de producție.
Platformă națională de „match-making” pentru industrie
După aprobarea planului național, Guvernul – prin Cancelaria Prim-ministrului – va crea o platformă digitală dedicată, unde vor fi listate:
- proiectele eligibile,
- partenerii industriali europeni,
- tipurile de capacități de producție necesare,
- companiile românești interesate.
Platforma va funcționa ca interfață de conectare între furnizorii locali și marii producători de apărare din UE, facilitând accesul firmelor românești la lanțurile de aprovizionare europene.
Obiectiv strategic: dezvoltarea industriei românești de apărare
CSAT subliniază că programul SAFE trebuie să ducă la consolidarea masivă a capacităților naționale de producție, atât în sectorul public, cât și în cel privat. Dezvoltarea acestor capacități este considerată esențială pentru:
- independența strategică a României,
- reducerea dependențelor externe,
- respectarea termenelor scurte de livrare stabilite pentru 2030,
- integrarea industriei românești în programele majore ale Europei.
„Creșterea capacităților de producție din România este obligatorie pentru independența strategică a țării și pentru respectarea termenelor din programul SAFE”, evidențiază CSAT, arătând că investițiile vor contribui la întărirea industriei de apărare europene.
Concluzie
Planul SAFE reprezintă una dintre cele mai consistente oportunități de investiții pentru România în ultimul deceniu. Prin accentul pus pe producția internă, pe dezvoltarea infrastructurii duale și pe integrarea industriei naționale în lanțurile de valoare europene, România își propune să își consolideze poziția strategică și să își modernizeze rapid capacitățile industriale și de apărare, într-un context geopolitic aflat în permanentă schimbare.
