România se menține pe locul al treilea în clasamentul țărilor europene cu cele mai ieftine locuințe, fiind devansată doar de Bosnia și Herțegovina și Grecia. În 2023, prețul mediu pentru o locuință nouă în România a fost de 1.504 euro pe metru pătrat, o ușoară creștere față de 1.461 euro pe metru pătrat în 2022, conform studiului Deloitte Property Index 2024, care a analizat date din principalele orașe din 24 de țări.
La polul opus, Austria este cea mai scumpă țară europeană, cu un preț de 4.920 euro pe metru pătrat în 2023, urmată de Germania (4.700 euro/mp) și Franța (4.538 euro/mp), deși în aceste țări s-au înregistrat scăderi ale prețurilor față de 2022.
Conform analizei Deloitte, 15 din cele 24 de țări studiate au înregistrat creșteri ale prețurilor medii pentru locuințele noi, cele mai semnificative fiind în Ungaria (13,3%) și Polonia (12,2%). În schimb, scăderi notabile au fost observate în Italia (minus 10,7%), Danemarca (minus 3,8%), Norvegia (minus 3,5%) și Marea Britanie (minus 3,3%).
În ceea ce privește accesibilitatea locuințelor, dacă în 2022 un român avea nevoie, în medie, de 6,3 salarii medii anuale brute pentru a achiziționa o locuință nouă de 70 mp, în 2023 această medie a scăzut la 5,9 salarii, ceea ce plasează România pe locul al patrulea în topul accesibilității, după Danemarca (4,7 salarii anuale brute), Norvegia (4,8) și Italia (5,3).
Cehia este țara europeană cu cel mai mic grad de accesibilitate dintre cele analizate, unde sunt necesare 13,3 salarii anuale brute pentru a cumpăra o locuință nouă, urmată de Slovacia cu 12,7 salarii anuale brute.
Clasamentul orașelor europene cu cele mai scumpe locuințe este dominat de Paris, unde prețul mediu pentru un apartament nou este de 14.900 euro/mp, urmat de Munchen (10.900 euro/mp) și Zona Metropolitană Interioară a Londrei (8.018 euro/mp).
În România, cele mai mari prețuri la locuințe se înregistrează în Cluj-Napoca, cu 2.434 euro/mp și o creștere de 3% față de anul anterior. Bucureștiul ocupă locul al doilea, cu 1.726 euro/mp, urmat de Brașov cu 1.618 euro/mp.
Astfel, România se numără printre puținele state europene în care cel mai scump oraș nu este capitala, alături de Belgia, unde Anvers este cel mai scump oraș, Italia cu Milano, Germania cu Munchen și Spania, unde Barcelona ocupă primul loc.
„Evoluţia din piaţa imobiliară rezidenţială din România a fost influenţată şi în 2023 de dobânzile ridicate, care au avut impact atât asupra dezvoltatorilor, crescându-le costurile de construcţie, cât şi asupra cumpărătorilor, care s-au confruntat cu preţuri ridicate şi cu dobânzi mai mari la creditele ipotecare. Însă semnalele transmise atât de Banca Centrală Europeană, cât şi de Banca Naţională a României, prin demararea procesului de reducere a dobânzilor, pe fondul diminuării presiunilor inflaţioniste, au potenţialul de a revigora investiţiile în domeniu, pe de o parte, şi de a stimula creditarea ipotecară, pe de altă parte. În plus, este de aşteptat ca perspectivele de creştere economică şi majorarea veniturilor populaţiei să dinamizeze activitatea în domeniu în perioada următoare”, explică Irina Dimitriu, Partener Reff & Asociaţii Î Deloitte Legal, lider al serviciilor de consultanţă pentru sectorul imobiliar în cadrul Deloitte România.
Pe piața chiriilor, Zona Metropolitană Interioară a Londrei a urcat trei poziții în clasament și a devenit cel mai scump oraș european, conform studiului Deloitte, cu o chirie medie lunară de 33,8 euro pe metru pătrat. Dublin ocupă locul al doilea, cu o chirie medie de 31,5 euro/mp, urmat de Paris, cu 31,3 euro/mp.
La cealaltă extremă, orașul Patra din Grecia are cea mai mică chirie medie, de 6,3 euro/mp, urmat de Burgas din Bulgaria, unde chiria medie este de 6,9 euro/mp.
În România, Cluj-Napoca este orașul cu cele mai scumpe chirii, cu o medie lunară de 9,7 euro/mp, urmat de București, unde chiriașii plătesc în medie 9,2 euro/mp pe lună. Ambele orașe au înregistrat creșteri ale chiriilor față de anul anterior.
„Preţurile şi chiriile pentru locuinţele din România au fost influenţate, în 2023, şi de scăderea numărului de tranzacţii pe piaţa imobiliară rezidenţială, cu aproximativ 10% faţă de anul anterior, dar şi de încetinirea activităţii de construcţii de locuinţe, cu aproape 6%. Aşadar, este nevoie de stimularea activităţii pe această piaţă, pentru a creşte oferta şi, astfel, a răspunde cererii tot mai ridicate care se manifestă în prezent, dar şi pe termen mediu şi lung”, adaugă Marius Vasilescu, Partener Consultanţă Financiară, Deloitte România.
A 13-a ediţie a studiului Deloitte Property Index analizează evoluţia pieţei imobiliare rezidenţiale în anul 2023 în 24 de ţări şi 69 de oraşe.
