România majorează de cinci ori bugetul pentru baraje. Trei proiecte scoase din PNRR vor fi finanțate din fonduri naționale

România își intensifică investițiile în infrastructura hidrotehnică, într-un context în care siguranța barajelor, protejarea comunităților și asigurarea resurselor de apă au devenit priorități strategice

Bugetul național destinat în acest an lucrărilor la baraje a fost majorat de cinci ori, de la 50 de milioane de lei în 2025 la 250 de milioane de lei, a anunțat ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu.

Anunțul a fost făcut la finalizarea lucrărilor de reabilitare a Barajului Leșu, din județul Bihor, investiție prezentată de autorități drept un model pentru proiectele viitoare din domeniul gospodăririi apelor.

La eveniment au participat vicepremierul interimar Tanczos Barna și directorul general adjunct al Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR), Sorin Rândașu.

250 de milioane de lei pentru lucrările la baraje

Creșterea substanțială a alocării bugetare marchează o schimbare importantă în politica de investiții pentru infrastructura hidrotehnică.

„Pentru acest an am prevăzut, spre deosebire de anul trecut, când din bugetul național au fost alocate 50 de milioane de lei pentru baraje, 250 de milioane de lei, deci un buget de cinci ori mai mare pentru astfel de investiții”, a declarat Diana Buzoianu.

Potrivit ministrului, fondurile vor permite continuarea unor proiecte care nu au mai putut beneficia de finanțarea europeană prevăzută inițial prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Decizia are o importanță strategică, întrucât infrastructura hidrotehnică reprezintă una dintre componentele esențiale ale securității resurselor de apă, în condițiile în care România se confruntă tot mai frecvent cu perioade de secetă, variații hidrologice importante și fenomene meteorologice extreme.

Trei baraje pierd finanțarea PNRR, dar intră pe finanțare națională

Printre proiectele care vor fi susținute de la bugetul de stat se numără lucrările de consolidare pentru Lacul Roșu, Frumoasa și Surduc.

Cele trei investiții au fost eliminate de Comisia Europeană din finanțarea PNRR pe motiv că nu înregistrau un nivel suficient de avansare pentru respectarea termenelor programului. În schimb, proiectele dispuneau de documentația necesară pentru demararea lucrărilor.

Guvernul a decis astfel să preia finanțarea acestora din fonduri naționale.

„Ne dorim ca povestea Leșu să nu fie una singulară, ci să poată fi replicată și în alte părți ale țării”, a precizat ministrul Mediului.

Autoritățile urmăresc, în acest fel, să evite blocarea unor investiții importante ca urmare a pierderii finanțării europene și să valorifice documentațiile deja pregătite.

Fonduri și pentru două poldere

Pe lângă cele trei baraje, Ministerul Mediului a anunțat și alocarea fondurilor necesare pentru două poldere – Tucea și Rovinari – care se aflau, la rândul lor, în situația de a pierde finanțarea europeană.

Polderele au un rol important în gestionarea riscurilor hidrologice, contribuind la reducerea efectelor viiturilor și la protejarea localităților și a infrastructurii din aval.

Menținerea acestor investiții în programul național de finanțare reflectă preocuparea autorităților pentru consolidarea capacității României de a răspunde atât episoadelor de inundații, cât și perioadelor de deficit hidric.

Barajul Leșu, model pentru viitoarele investiții

Reabilitarea Barajului Leșu este prezentată de Ministerul Mediului drept un proiect de referință pentru infrastructura hidrotehnică din România.

Barajul a fost reabilitat printr-o investiție de aproximativ 113 milioane de lei, finanțată prin PNRR, după ce infrastructura a fost nefuncțională timp de 12 ani.

Diana Buzoianu a subliniat că proiectul demonstrează modul în care investițiile în siguranța infrastructurii pot fi corelate cu obiectivele privind protejarea și gestionarea resurselor de apă.

„Barajul Leșu este nu doar un exemplu de lucrare de punere în siguranță, esențială pentru accesul la apă, este de asemenea și un baraj care arată cum se pot îmbina investițiile la cel mai înalt nivel de importanță cu misiunea de mediu”, a afirmat ministrul.

Experiența acumulată în cadrul proiectului urmează să fie utilizată și pentru alte lucrări de infrastructură hidrotehnică.

România a avut la dispoziție peste 500 de milioane de euro prin PNRR

Vicepremierul interimar Tanczos Barna a atras însă atenția asupra unei probleme majore: o parte importantă din fondurile puse la dispoziția României prin PNRR pentru infrastructura de apă nu a mai putut fi utilizată.

Potrivit acestuia, ANAR a avut la dispoziție peste 500 de milioane de euro prin PNRR pentru proiecte care vizau baraje, poldere permanente și nepermanente, precum și dotări specifice.

„Unele dintre ele s-au făcut, celelalte nu s-au făcut și banii s-au pierdut”, a declarat Tanczos Barna.

Vicepremierul a calificat oportunitatea oferită prin PNRR drept o „șansă istorică” pentru dezvoltarea infrastructurii necesare comunităților, apreciind că rezultatul ar fi trebuit să fie reflectat printr-un număr mai mare de proiecte finalizate și recepționate.

Pierderea unei părți din finanțarea europeană pune astfel presiune suplimentară pe bugetul național, care trebuie să preia o parte dintre investițiile considerate esențiale.

Experiența Leșu, transferată către administrațiile bazinale

Administrația Națională „Apele Române” consideră că modelul de lucru aplicat la Leșu trebuie extins la nivelul întregii țări.

Directorul general adjunct al ANAR, Sorin Rândașu, a evidențiat rolul Administrației Bazinale de Apă Crișuri în implementarea proiectului și a cerut accelerarea investițiilor restante.

Experiența acumulată la Leșu ar urma să fie „exportată” către celelalte administrații bazinale, în special în ceea ce privește reabilitarea barajelor și dezvoltarea infrastructurii necesare asigurării resurselor de apă.

„Asta aştept şi de la ceilalţi colegi ai mei, de la toate administraţiile bazinale de apă, să promovăm ceea ce ne-a rămas restant, să ne batem pentru aceste proiecte”, a transmis reprezentantul ANAR.

Investiții care depășesc dimensiunea infrastructurii

Proiectul de la Leșu are și o componentă de cooperare internațională. La lucrări au participat specialiști din România, Ungaria, Italia, Franța, Olanda și Macedonia de Nord, ceea ce a permis transferul de expertiză și utilizarea unor soluții tehnice adaptate unui proiect complex.

Pentru România, provocarea următoare este transformarea experienței acumulate într-un program coerent de modernizare a infrastructurii hidrotehnice.

Majorarea de cinci ori a bugetului național destinat barajelor și preluarea de la finanțarea PNRR a unor proiecte precum Lacul Roșu, Frumoasa și Surduc indică o schimbare de abordare: investițiile în infrastructura de apă sunt tratate tot mai mult ca o componentă a securității naționale și economice, nu doar ca proiecte de infrastructură.

În condițiile schimbărilor climatice, ale secetei și ale alternanței dintre deficitul de apă și episoadele de precipitații extreme, capacitatea României de a stoca, gestiona și distribui resursele de apă devine un factor relevant atât pentru populație, cât și pentru agricultură, industrie și producția de energie.

Direcția anunțată de Ministerul Mediului este, prin urmare, una strategică: recuperarea proiectelor întârziate, mobilizarea finanțării naționale și transformarea unor investiții precum Barajul Leșu în modele replicabile la nivelul întregii țări.