Comisia Europeană a anunțat accelerarea implementării proiectului „Autostrăzi Energetice”, menit să optimizeze rețeaua de transport a energiei electrice în Uniunea Europeană.
Scopul principal este reducerea costurilor energiei și diminuarea dependenței de gazele naturale importate.
Provocările actuale ale rețelei europene
Creșterea prețurilor la energie este determinată, în mare parte, de incapacitatea infrastructurii de a integra sursele regenerabile. Energia eoliană și solară este frecvent irosită, deoarece rețeaua nu poate transmite eficient surplusul către zonele cu cerere ridicată, menținând dependența de centralele pe combustibili fosili.
Comisia avertizează că fără investiții masive, aproape 45% din capacitatea de transport transfrontalier necesară Europei până în 2030 nu va fi realizată, ceea ce ar putea duce la pierderea a aproximativ 310 TWh de energie regenerabilă până în 2040.
Cele 8 „Autostrăzi Energetice” și impactul economic
Opt proiecte transfrontaliere prioritare, denumite „Autostrăzi Energetice”, urmează să fie implementate pentru modernizarea sistemului de transport electric. Acestea ar putea genera economii de circa 40 miliarde euro anual și ar stimula economia europeană cu aproximativ 18 miliarde euro până în 2030.
România și rolul său strategic
România este un nod central în proiect:
-
Legătura cu Ungaria: Linia de 400 kV Debrecen-Oradea și al doilea circuit Arad-Békéscsaba, precum și interconectorul HVDC, vor consolida integrarea și stabilitatea rețelei.
-
Legături cu Serbia: Coridorul CSE Nord, finalizat în 2029, va facilita fluxuri energetice transfrontaliere mai eficiente.
-
Sprijin pentru Republica Moldova: Linia LEA 400 kV Suceava-Bălți va conecta sistemul Moldovei la rețeaua europeană ENTSO-E.
-
Interconectare cu Ucraina: Noua legătură va crește schimburile energetice și securitatea regională.
-
Cablul submarin România-Georgia: Creează un „Coridor Verde” între Marea Caspică și UE, susținut de autoritățile din România, Georgia, Azerbaidjan și Ungaria.
Capacitatea transfrontalieră totală a României va ajunge la 7.250 MW, sporind reziliența și flexibilitatea rețelei regionale.
Investiții masive pentru viitorul energetic
UE estimează o necesitate totală de investiții de 1,2 trilioane euro până în 2040, dintre care 730 miliarde pentru rețelele de distribuție și 477 miliarde pentru rețelele de transport.
Pentru perioada 2028–2034, Comisia propune o creștere de cinci ori a bugetului pentru energie, până la aproape 30 miliarde euro, completată de măsuri pentru stimularea investițiilor private. Experții avertizează că investițiile anuale trebuie aproape dublate, la 65–100 miliarde euro, pentru a evita blocajele în tranziția energetică.
Eurelectric propune crearea unui „fond descentralizat pentru rețele”, iar Banca Europeană de Investiții a anunțat 1,5 miliarde euro în garanții pentru producătorii de componente, parte a unui plan de 100 miliarde euro pentru energia curată doar în 2025.
Disparități în prețurile energiei
Prețurile energiei electrice pentru industrie au ajuns în 2024 la 0,2 euro/kWh în UE, comparativ cu 0,082 euro/kWh în China și 0,075 euro/kWh în SUA. În prima jumătate a lui 2025, prețurile medii pentru consumatorii casnici variau de la 0,3835 euro/kWh în Germania la 0,1040 euro/kWh în Ungaria. Nivelul insuficient de investiții și integrare a infrastructurii explică aceste diferențe.
Concluzie
Accelerarea proiectului „Autostrăzi Energetice” este esențială pentru integrarea regională, tranziția către energia regenerabilă și reducerea dependenței de combustibili fosili, consolidând România drept un nod strategic în rețeaua energetică europeană.
