România | PNRR se apropie de o absorbție de 91% a granturilor, în timp ce peste 2.000 de proiecte rămân de finalizat

Peste 90% din granturi și peste 97% din împrumuturi

România estimează că va încheia Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cu o rată de absorbție de 90,58% din componenta de granturi, în valoare de 13,57 miliarde de euro, și de peste 97% din componenta de împrumuturi, renegociată la 6,54 miliarde de euro, de la 14,9 miliarde de euro în forma inițială.

Datele au fost prezentate de premierul Ilie Bolojan și ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru. Estimările sunt însă preliminare, iar valoarea finală a sumelor absorbite va fi stabilită după verificarea și negocierea cu Comisia Europeană a ultimelor cereri de plată.

„Concluzia cea mai importantă este faptul că pe partea de grant, care a rămas neschimbată, 13,57 miliarde de euro, vom avea o absorbție de peste 90%. Discutăm de circa 11 miliarde din 13,6 pe care le luăm, de aici este 90,58%”, a declarat Dragoș Pîslaru.

Împrumuturile PNRR, reduse prin renegocierea cu Comisia Europeană

Componenta de împrumuturi a PNRR a fost redusă în urma renegocierilor cu Comisia Europeană, de la 14,9 miliarde de euro la 6,54 miliarde de euro. Potrivit ministrului, investițiile care nu au mai putut fi realizate prin PNRR au fost transferate către alte surse de finanțare europene.

În special, proiectele din domeniul sănătății au fost transferate către politica de coeziune, iar o parte dintre investițiile în transporturi au fost incluse în programul SAFE.

„România a avut opțiunea să folosească sau nu opțiunea de împrumut. România a decis să folosească integral componenta de împrumut. A avut niște proiecte, mai ales pe zona de transporturi, pe zona de spitale, pe care fie nu le-a început la timp. Acele sume au fost transferate: spitale la coeziune, transporturi la SAFE”, a explicat Pîslaru.

4,2 miliarde de euro transferate pentru proiectele de transport

În cazul transporturilor, aproximativ 4,2 miliarde de euro aferente unor proiecte au fost mutate către programul SAFE. Premierul Ilie Bolojan a subliniat că această soluție a permis continuarea lucrărilor la Autostrada Moldovei.

„Dacă nu exista programul SAFE și componenta de autostrăzi era afectată, cele 4,2 miliarde de euro din SAFE au venit să completeze miliardele din PNRR, astfel încât să avem Autostrada Moldovei parțial deschisă”, a declarat Bolojan.

În domeniul sănătății, 10 spitale au fost transferate către politica de coeziune. Potrivit lui Pîslaru, acestea urmează să fie finalizate anul viitor și se vor adăuga celor șapte unități realizate deja prin PNRR.

România mai are de depus o cerere de plată

Rata estimată de absorbție nu reprezintă suma deja încasată de România. Cererea de plată numărul 5 a fost depusă în luna august, iar cererea numărul 6 urmează să fie transmisă până la sfârșitul lunii septembrie.

Ambele solicitări trebuie evaluate și aprobate de Comisia Europeană înainte ca fondurile aferente să fie efectiv virate. Cererea de plată numărul 5 este penultima solicitare din cadrul PNRR.

Potrivit ministrului Pîslaru, după depunerea cererii 5, în valoare totală de aproximativ 2,8 miliarde de euro, România a ajuns la o absorbție de circa 78% pe componenta de granturi. Diferența necesară pentru atingerea ratei estimate urmează să provină din cererea finală.

Pentru cererea 6, autoritățile estimează o valoare de aproximativ 4,3 miliarde de euro. Ministerele de linie trebuie să transmită documentele necesare, acestea urmând să fie centralizate înainte de depunerea solicitării.

„Pe 7 septembrie aștept ca toate ministerele de linie să-și primească documentele. Pe 15 le vom primi centralizat. Pe 30 ar trebui să trimitem cererea de plată. Toată luna octombrie vom negocia document cu document ca să putem trage linie pe banii pe care îi avem”, a declarat Pîslaru.

România riscă să piardă aproximativ 1,3 miliarde de euro din granturi

Potrivit calculelor Ministerului Investițiilor și Fondurilor Europene, România va pierde aproximativ 1,3 miliarde de euro din componenta de granturi a PNRR.

Din această sumă, aproximativ 410 milioane de euro sunt asociate unor reforme întârziate, inclusiv reforma pensiilor speciale, AMEPIP și reforma conducerii companiilor de stat. Alte aproximativ 870 de milioane de euro sunt legate în principal de reforma salarizării.

„Din partea de granturi de 13,56 miliarde de euro avem 410 de milioane de euro pe care le moștenim tot de la guverne anterioare. La acestea se mai adaugă acele 870 de milioane de euro, în special din legea salarizării”, a precizat Pîslaru.

Pentru cererea de plată 6, mai sunt în discuție aproximativ 396 de milioane de euro aferente unor investiții care nu au fost încă clarificate.

Ministrul a estimat la 860-870 de milioane de euro suma aflată în zona de risc în ceea ce privește componenta de granturi aferentă ultimei cereri de plată.

Reforma salarizării, principalul risc pentru fondurile europene

Din suma aflată în discuție, aproximativ 770 de milioane de euro sunt asociate reformei salarizării, în timp ce alte 50 de milioane de euro vizează componenta de decarbonizare. Restul sumelor sunt legate de contractele pentru diferență de pe piața energiei.

Premierul Ilie Bolojan a criticat opoziția PSD față de reforma salarizării, susținând că aceasta a contribuit la riscul pierderii fondurilor europene.

„Sumele de bani pe care le-am pierdut sunt generate de sabotarea PSD a legii salarizării, lucru care ne duce nu doar la pierderi de bani, ci este un semnal anti-reformist care duce la scăderea încrederii față de piețe, față de partenerii noștri externi”, a declarat Bolojan.

Bolojan: PNRR era „complet înțepenit” la preluarea mandatului

Premierul a susținut că, la preluarea mandatului, implementarea PNRR se afla într-o situație dificilă, cu riscuri majore privind utilizarea fondurilor disponibile.

„La preluarea acestui mandat am găsit un program complet înțepenit, cu risc major să se transforme într-un eșec major. Miniștrii au făcut ordine în el, l-au renegociat și au pornit motoarele așa încât să progresăm și să nu ratăm nimic”, a afirmat Bolojan.

Dragoș Pîslaru a precizat că, la preluarea programului de către actualul guvern, gradul de implementare era de aproximativ 47%. Potrivit acestuia, aproximativ două treimi din efortul de implementare a PNRR au fost realizate în perioada 23 iunie 2025 – 31 august 2026, respectiv 113 investiții și 48 de reforme.

Autostrăzi, spitale, educație și digitalizare, principalele investiții

Printre proiectele finanțate prin PNRR, premierul a enumerat investiții majore în infrastructură, sănătate, educație și digitalizare.

Pentru tronsonul Focșani-Bacău al Autostrăzii Moldovei au fost alocate 1,5 miliarde de euro, în timp ce aproximativ 1,8 miliarde de euro au fost destinate renovării energetice a zeci de mii de clădiri, reprezentând peste 4,6 milioane de metri pătrați de clădiri rezidențiale și publice.

Un alt proiect important este cloudul guvernamental, pentru care au fost alocate peste 300 de milioane de euro. Potrivit lui Bolojan, peste 30 de instituții publice utilizează deja infrastructura.

În educație, investițiile includ 600 de milioane de euro pentru renovarea sălilor de clasă și peste 450 de milioane de euro pentru sprijinirea elevilor vulnerabili din școlile cu rate ridicate de abandon.

Investiții în apă, sănătate și infrastructura medicală

PNRR a finanțat și peste 90 de kilometri de rețele de apă și canalizare, cu o valoare de peste 55 de milioane de euro.

În sectorul medical au fost achiziționate 1.200 de ambulanțe, au fost finanțate 25 de unități de terapie intensivă neonatală și peste 2.000 de cabinete ale medicilor de familie.

La acestea se adaugă 4.199 de unități de învățământ dotate cu laboratoare IT noi și aproximativ 2,1 milioane de cărți de identitate electronice.

Peste 2.000 de lucrări rămân de finalizat

În ciuda progreselor raportate, peste 2.000 de lucrări finanțate prin PNRR nu au fost finalizate.

Premierul a avertizat că primăriile vor trebui să încheie aceste proiecte până la sfârșitul anului, utilizând fonduri din bugetele locale. În caz contrar, începând de anul viitor, autoritățile locale ar putea fi obligate să restituie banii primiți.

„Peste 2.000 de lucrări nefinalizate, primăriile vor trebui să finalizeze lucrările până la sfârșitul anului din bugetele locale. Dacă nu vor reuși, vor trebui, începând de anul viitor, să dea înapoi banii pe care i-au primit”, a declarat Bolojan.

Premierul a recunoscut totodată că una dintre principalele probleme rămâne capacitatea administrativă de a gestiona proiectele și fondurile europene.

„Capacitatea administrativă a noastră, la finalul acestui program, constatăm că lasă de dorit în multe locuri”, a spus Bolojan.

Lecțiile PNRR și viitorul fondurilor europene

Dragoș Pîslaru consideră că experiența PNRR evidențiază necesitatea unei coordonări mai eficiente la nivel național și a unui sistem comun de monitorizare. O altă lecție este evitarea fragmentării proiectelor și asumarea reformelor încă de la începutul programelor de finanțare.

„Nu lipsa resurselor este problema, ci capacitatea noastră de a le gestiona”, a subliniat ministrul.

Pentru viitorul program european, despre care Pîslaru spune că ar putea avea un buget de aproximativ trei ori mai mare decât PNRR, autoritățile ar trebui să urmărească o mobilizare integrată a fondurilor europene, naționale și private.

Ministrul propune, în acest sens, o abordare bazată pe principiul „1:1:1”, prin combinarea celor trei surse de finanțare pentru a crește impactul investițiilor și capacitatea României de a utiliza eficient fondurile europene.