România poate deveni a doua piață de centre de date din Europa Centrală și de Est. Investițiile europene sunt estimate la 176 miliarde de euro până în 2031

Piața europeană a centrelor de date intră într-o etapă de extindere accelerată, iar dezvoltarea infrastructurii digitale se deplasează treptat dincolo de marile huburi tradiționale

Cererea generată de serviciile cloud, inteligența artificială (AI), infrastructura digitală suverană și aplicațiile de calcul de înaltă performanță (HPC) determină noi investiții, în timp ce accesul la energie și disponibilitatea rețelelor electrice devin factori decisivi pentru amplasarea proiectelor.

Potrivit unei analize realizate de London Construction Magazine, care urmărește 45 de piețe europene, oportunitatea de investiții nu se limitează la construcția propriu-zisă a centrelor de date. Extinderea sectorului generează proiecte pentru stații electrice, transformatoare, sisteme de înaltă și medie tensiune, instalații MEP, infrastructură de răcire, lucrări civile și structurale, sisteme de stocare în baterii, racorduri la surse regenerabile și lucrări de consolidare a rețelelor.

Capacitatea centrelor de date se extinde rapid

Unul dintre cele mai importante semnale pentru piața europeană a construcțiilor este evoluția celor cinci piețe consacrate, cunoscute sub acronimul FLAP-D – Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin.

Aceste piețe au crescut de la aproximativ 1,8 GW în 2019 la circa 3,8 GW în prima jumătate a anului 2026. În același timp, aproximativ 1,4 GW de capacitate se află în construcție, iar alte circa 2 GW sunt planificate în cele cinci huburi.

Cifrele trebuie însă interpretate cu atenție, deoarece diferitele surse din industrie folosesc metodologii distincte și măsoară indicatori diferiți – de la sarcina IT și puterea totală a facilității până la capacitatea metropolitană sau portofoliile naționale. Prin urmare, aceste valori nu pot fi însumate mecanic pentru a obține un total european unic.

Tendința generală este însă clară: cererea pentru infrastructură de centre de date crește, iar investițiile se extind către noi piețe europene.

Energia devine unul dintre principalii factori care stabilesc harta investițiilor

În marile centre tradiționale, principala provocare nu mai este neapărat existența cererii, ci capacitatea infrastructurii energetice de a susține proiecte tot mai mari.

Frankfurt se confruntă cu termene extinse pentru conectarea la rețea, Irlanda și-a înăsprit condițiile de racordare, iar Țările de Jos continuă să se confrunte cu limitări ale rețelei și cu dificultăți de planificare. În Regatul Unit, proiectele de mari dimensiuni concurează pentru capacitatea disponibilă de alimentare cu energie electrică.

Această situație modifică strategia dezvoltatorilor. Disponibilitatea terenului nu mai este suficientă pentru ca un proiect să devină investiție. Accesul la energie, capacitatea rețelei, timpul necesar pentru racordare și sursa electricității devin criterii decisive.

În acest context, se conturează noi poli de dezvoltare.

Franța beneficiază de o producție nucleară importantă și cu emisii reduse de carbon, în timp ce Spania și Portugalia combină disponibilitatea energiei regenerabile, terenurile disponibile și conectivitatea internațională. Milano își consolidează rolul de hub pentru sudul Europei, iar Varșovia își întărește poziția în Europa Centrală și de Est.

În nordul Europei, Norvegia, Suedia, Finlanda și Islanda beneficiază de combinații favorabile de electricitate cu emisii reduse de carbon, temperaturi scăzute și suprafețe disponibile, condiții atractive pentru infrastructura AI și aplicațiile HPC cu densitate ridicată.

O piață de miliarde pentru constructori și furnizorii de infrastructură

Extinderea centrelor de date generează o piață mult mai largă decât construcția clădirilor care găzduiesc serverele.

Antreprenorii specializați în infrastructură critică, instalații electrice, sisteme de răcire, automatizări, lucrări civile și structurale, producția modulară, testare și punere în funcțiune, precum și furnizorii de logistică specializată sunt implicați într-un ecosistem investițional în creștere.

Pentru companiile de construcții și inginerie, acest lucru înseamnă că experiența acumulată într-o piață poate deveni un avantaj pentru accesarea proiectelor din alte țări europene. Capacitatea de a lucra transfrontalier pentru operatori și dezvoltatori internaționali devine, astfel, un avantaj competitiv tot mai important.

Dimensiunea financiară a fenomenului este semnificativă. Estimările industriei indică investiții de aproximativ 176 de miliarde de euro în centre de date în Europa în perioada 2026–2031.

În paralel, analiza identifică programe de investiții de mai multe miliarde de euro în zona Milano, o propunere Ferrovial de peste 1 miliard de euro pentru un campus la Alcobendas, în Spania, și peste 2,6 GW de capacitate IT planificată în Portugalia.

În Regatul Unit, seturile de date analizate indică aproximativ 1.803 MW operaționali și 242 MW în construcție, în timp ce Irlanda are aproximativ 1.321 MW operaționali și 188 MW în construcție.

Datele privind facilitățile AI analizate separat în cadrul cercetării indică aproximativ 8,3 GW operaționali și 1,8 GW în construcție la nivel european.

Europa Centrală și de Est recuperează rapid decalajul

Dacă regiunea FLAP-D rămâne dominantă, Europa Centrală și de Est își mărește rapid ponderea în piața centrelor de date.

Pentru 2026 este estimată o capacitate IT de aproximativ 883 MW în Europa Centrală și de Est, în timp ce cele cinci piețe FLAP-D depășesc 6.600 MW.

Polonia conduce regiunea și beneficiază de o dezvoltare accelerată a segmentului hyperscale. Capacitatea sa este estimată să crească de la aproximativ 197 MW în 2024 la 511 MW în 2031.

România este indicată drept una dintre piețele cu cel mai mare potențial de creștere din regiune, existând perspectiva ca aceasta să devină a doua piață de centre de date din Europa Centrală și de Est, după Polonia.

Estimările din industrie indică posibilitatea ca România să își dubleze sau chiar tripleze capacitatea în următorii ani, pe fondul dezvoltării segmentului de colocare și al apariției unor proiecte orientate către inteligența artificială și infrastructura digitală de mare capacitate.

România își construiește o poziție pe segmentul AI și al infrastructurii energetice

Perspectivele României sunt susținute de mai multe proiecte și inițiative aflate în diferite stadii de dezvoltare.

Unul dintre cele mai importante anunțuri este parteneriatul prezentat în decembrie 2025 între fondul de investiții Accelerated Infrastructure Capital (AIC) și operatorul român ClusterPower, partener certificat NVIDIA DGX-Ready. Planul vizează dezvoltarea unui proiect multianual cu o capacitate de până la 800 MW, distribuit pe două campusuri în sud-vestul României.

Un alt proiect relevant este inițiativa pentru construirea primului AI Factory din România, dezvoltată de un consorțiu coordonat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI București).

În paralel, mai multe proiecte de centre de date se află în diferite faze de avizare și aprobare, fiind dezvoltate atât de operatori specializați, cât și de companii active în sectorul imobiliar.

Interesul pentru România este legat și de perspectiva dezvoltării unor proiecte care combină infrastructura digitală cu disponibilitatea unor surse importante de energie. În cazul proiectelor AI de mare capacitate, consumul energetic poate deveni comparabil cu cel al unor platforme industriale, ceea ce face ca infrastructura de transport și distribuție a electricității să fie parte integrantă a investiției.

Centrele de date devin o investiție în infrastructură strategică

Evoluția pieței europene arată că centrele de date nu mai pot fi privite exclusiv ca proiecte imobiliare sau tehnologice. Ele presupun investiții complexe în energie, construcții, telecomunicații, răcire, automatizare și infrastructură de rețea.

În același timp, dezvoltarea inteligenței artificiale schimbă cerințele tehnice ale acestor facilități. Sarcinile de lucru AI și HPC necesită densități mai mari de putere și soluții de răcire mai performante, ceea ce crește valoarea infrastructurii asociate fiecărui proiect.

Pentru România, această transformare poate reprezenta o oportunitate importantă de atragere a capitalului și de dezvoltare a unui nou segment de infrastructură digitală. Avantajul competitiv nu va fi determinat însă doar de disponibilitatea terenurilor sau de interesul investitorilor, ci și de viteza cu care proiectele pot obține acces la rețea, de capacitatea sistemului energetic de a susține noile sarcini și de predictibilitatea proceselor de autorizare.

Într-o Europă în care marile huburi tradiționale încep să întâmpine limite de capacitate, competiția se mută către piețele care pot oferi simultan energie, teren, conectivitate și condiții favorabile pentru investiții. România are șansa de a se poziționa în acest nou val de dezvoltare, însă transformarea proiectelor anunțate în capacități efectiv construite va fi esențială pentru confirmarea acestei perspective.