România prezintă la Bruxelles un nou plan de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar

România își asumă, începând de astăzi, o nouă etapă în angajamentul său european de a reduce deficitul bugetar sub pragul de 3% din PIB în următorii șapte ani

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, participă la reuniunea Consiliului Economic și Financiar (ECOFIN) de la Bruxelles, unde va prezenta noile măsuri menite să corecteze dezechilibrele bugetare și să respecte obligațiile asumate față de Comisia Europeană.

Cel mai mare deficit din UE în 2024

România se află printre cele opt state membre ale Uniunii Europene care sunt în prezent supuse procedurii de deficit bugetar excesiv. Potrivit datelor oficiale, țara noastră a înregistrat în 2024 cel mai mare deficit bugetar din Uniune, ajungând la 9,3% din PIB, iar pentru anul 2025 Comisia Europeană estimează un deficit de 8,6%. Aceste cifre plasează România într-o situație fiscală delicată, necesitând măsuri urgente și credibile pentru corectarea traiectoriei bugetare.

Eșecul măsurilor anterioare și un nou termen limită

În pofida angajamentului asumat în 2023, prin care România s-a obligat să reducă treptat deficitul bugetar pe parcursul a șapte ani, Comisia Europeană a constatat luna trecută că guvernul de la București nu a implementat nicio măsură eficientă în acest sens. Consiliul UE a confirmat ulterior această evaluare negativă, exprimând îngrijorări serioase privind credibilitatea politicilor fiscale ale României.

Ținând cont de contextul politic complicat de la București, Comisia Europeană a acordat un nou termen-limită: 8 iulie 2025. Astfel, România trebuie să prezinte astăzi în cadrul ECOFIN un plan revizuit de măsuri concrete pentru consolidarea fiscală, care să convingă partenerii europeni de voința și capacitatea guvernului de a respecta regulile bugetare ale UE.

Următoarele etape: evaluare în octombrie

Dacă măsurile prezentate astăzi vor fi apreciate ca fiind credibile și sustenabile, România va avea termen până la 15 octombrie 2025 pentru a prezenta rezultatele aplicării acestora. În aceeași perioadă, țara noastră va trebui să înainteze un nou set de măsuri complementare, adaptate în funcție de eficiența celor deja implementate.

Această abordare etapizată vizează nu doar corectarea deficitului excesiv, ci și readucerea României pe traiectoria respectării Pactului de Stabilitate și Creștere, care impune o limită de 3% din PIB pentru deficitul bugetar anual.

Concluzie

Confruntată cu o presiune fiscală internă ridicată și cu exigențele partenerilor europeni, România are șansa de a recâștiga încrederea instituțiilor europene prin măsuri clare și coerente. Participarea activă la dialogul bugetar european, în cadrul ECOFIN, reprezintă nu doar o obligație formală, ci și o oportunitate de repoziționare în plan economic și politic. Rămâne de văzut dacă planul prezentat de ministrul Alexandru Nazare va reuși să convingă și să ofere României un nou răgaz pentru redresarea bugetară.