România nu va mai primi în acest an niciun fond din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ca urmare a modificărilor recente privind pensiile militare
Potrivit unor surse de înalt nivel citate de Economedia, Comisia Europeană a suspendat plata pentru cererea de plată numărul 3, din cauza neîndeplinirii unui jalon esențial legat de reforma pensiilor speciale. Aceasta adâncește criza financiară în care se află România, cu un impact bugetar estimat la aproape 7 miliarde de lei anual.
Modificările recente privind pensiile militare
În 4 noiembrie 2024, Parlamentul României a adoptat un proiect de lege care prevede indexarea pensiilor militare, ceea ce înseamnă că pensiile vor fi actualizate în funcție de solda sau salariul de grad. Conform legislației, pensiile militarilor vor fi ajustate ori de câte ori se va majora salariul de grad sau de funcție al militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din administrația penitenciară. Legea a fost votată de majoritatea parlamentarilor PNL, PSD și AUR, iar singurii care s-au abținut de la vot au fost cei de la USR și UDMR.
Modificările însă au un impact semnificativ asupra bugetului, cu o estimare inițială de 4,4 miliarde de lei, dar Ministerul Finanțelor a recalculat și a precizat că impactul real va fi de aproximativ 6,9 miliarde de lei pe an.
Impactul asupra implementării PNRR
Această reformă a pensiilor speciale a avut efecte imediate asupra progresului implementării PNRR. Conform surselor Economedia, Comisia Europeană a suspendat plata cererii de plată nr. 3, care includea un jalon privind reforma pensiilor speciale. În cadrul acestui jalon, România trebuia să implementeze măsuri clare de reducere a cheltuielilor cu pensiile speciale, iar indexarea pensiilor militare a făcut ca acest obiectiv să fie considerat neîndeplinit.
Comisia Europeană a avertizat Guvernul român că orice modificare a actelor normative care au făcut obiectul jaloanelor din PNRR, deja evaluate pozitiv de Comisie, poate duce la încălcarea principiului „ireversibilității reformelor”. Acest principiu este esențial pentru accesarea continuării fondurilor europene și, prin urmare, orice schimbare legislativă care afectează jaloanele stabilite ar putea duce la pierderea unor sume importante.
Răspunsul autorităților române
Ministrul Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a declarat pentru Economedia că România așteaptă în continuare ca Comisia Europeană să efectueze plata, dar nu a oferit detalii privind termenul exact sau posibilele măsuri suplimentare. În pofida acestui blocaj, surse guvernamentale afirmă că Guvernul va face tot posibilul pentru a remedia problemele și a îndeplini jaloanele rămase, pentru a nu pierde fonduri suplimentare.
În paralel, Avocatul Poporului a contestat legea pensiilor militare la Curtea Constituțională, invocând posibile încălcări ale constituției, inclusiv aprobarea cheltuielilor bugetare fără surse de finanțare clare și nerespectarea principiului egalității în drepturi.
Alte jaloane neîndeplinite și blocaje financiare
Pe lângă jalonul legat de pensiile speciale, România a mai pierdut temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată nr. 3 din PNRR, care avea o valoare totală de 2 miliarde de euro. În total, România a îndeplinit doar 68 din cele 74 de jaloane din această cerere, iar alte 6 jaloane sunt considerate parțial sau complet neîndeplinite.
Printre jaloanele neîndeplinite se numără:
- Operaționalizarea super-agenției AMEPIP: Agenția nu a fost funcțională din cauza demisiilor șefilor și a incompatibilităților legale.
- Reforma regimului microîntreprinderilor: Premierul Marcel Ciolacu a spus că trebuie luată o decizie politică privind continuarea acestui regim pentru companiile mici.
- Numirile în companiile energetice: Există dispute legate de numirea unor persoane incompatibile în consiliile de administrație.
- Metroul din Cluj-Napoca: Se preconizează că România va pierde o finanțare de 300 de milioane de euro pentru acest proiect din cauza întârzierilor în implementare.
Guvernul român are la dispoziție șase luni pentru a remedia aceste deficiențe și a încerca să recupereze fondurile pierdute. Totuși, având în vedere blocajele existente și impactul reformei pensiilor, acest proces se preconizează a fi dificil.
Concluzii
România se află într-o situație dificilă în ceea ce privește accesarea fondurilor din PNRR, iar modificările recente la pensiile speciale au fost un factor determinant în suspendarea plății cererii nr. 3. Guvernul român va trebui să facă față unei serii de provocări pentru a îndeplini jaloanele restante și a asigura continuarea fluxului de fonduri europene esențiale pentru dezvoltarea economică a țării.
