România se confruntă cu un necesar de finanțare de 278,5 miliarde lei în 2026, pe fondul deficitului și refinanțării datoriei publice

Ministerul Finanțelor estimează pentru anul 2026 un necesar brut de finanțare de 278,5 miliarde lei, sumă necesară pentru acoperirea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice ajunse la scadență

Nivelul este în creștere cu 3,5% față de anul 2025, ceea ce confirmă presiunea ridicată asupra finanțelor publice.

Deficit ridicat și datorie în scadență

Din totalul necesarului de finanțare, aproximativ 127,8 miliarde lei sunt destinați acoperirii deficitului bugetar, estimat la 6,2% din PIB. Restul de 150,7 miliarde lei reprezintă datorie publică ce trebuie refinanțată în cursul anului 2026.

Această structură arată că aproape jumătate din nevoia de finanțare este generată de rambursarea datoriei existente, ceea ce accentuează dependența statului de piețele de capital.

Împrumuturi totale estimate la 265 miliarde lei

Deși necesarul brut este mai mare, volumul estimat al împrumuturilor care vor fi efectiv atrase este de aproximativ 265 miliarde lei, un nivel similar cu cel din 2025.

Diferența ar urma să fie acoperită prin reducerea rezervei valutare a Trezoreriei, estimată la circa 2 miliarde euro, precum și prin trageri din împrumuturile contractate de autoritățile locale, în valoare de aproximativ 3 miliarde lei.

Dependență ridicată de finanțarea externă

Structura finanțării deficitului net indică o pondere de aproximativ 25% surse interne și 75% surse externe, ceea ce evidențiază dependența ridicată de piețele internaționale și de investitorii externi.

Piața internă: 160 miliarde lei

Pe piața internă, statul intenționează să împrumute circa 160 miliarde lei printr-un mix de instrumente financiare. Acestea includ certificate de trezorerie pe termen scurt, obligațiuni de tip benchmark redeschise frecvent, emisiuni noi cu maturități între 3 și 15 ani, precum și titluri de stat destinate populației.

Totodată, este vizată extinderea emisiunilor de obligațiuni verzi, în funcție de condițiile de piață și de cadrul de finanțare eligibil.

Strategia de reducere a costurilor de finanțare

Ministerul Finanțelor urmărește reducerea costurilor de finanțare prin creșterea lichidității emisiunilor de tip benchmark, prin redeschiderea acelorași serii de obligațiuni până la volume mai mari.

Sunt vizate volume de până la 4 miliarde euro pentru maturități lungi și 3–3,5 miliarde euro pentru maturități medii. În paralel, statul va utiliza operațiuni de răscumpărare anticipată și preschimbare a titlurilor pentru a gestiona mai eficient scadențele și a reduce riscul de refinanțare.

În prezent, aproximativ 23,1% din datoria internă are scadență sub un an, ceea ce face necesară o strategie activă de administrare a datoriei.

Finanțare externă de 21 miliarde euro

Pe piețele internaționale, România are în vedere împrumuturi de aproximativ 21 miliarde euro. Acestea vor fi realizate prin euroobligațiuni, inclusiv verzi, obligațiuni de tip Samurai pe piața japoneză, plasamente private și trageri din programe europene și de la instituții financiare internaționale.

Această abordare urmărește diversificarea bazei de investitori și extinderea maturităților datoriei publice.

Grad de execuție și perspective

Până la jumătatea primului trimestru din 2026, aproximativ 28% din planul anual de finanțare fusese deja realizat prin emisiuni interne și externe.

Pentru trimestrul al doilea, Ministerul Finanțelor estimează împrumuturi suplimentare de 20 până la 25 miliarde lei, în corelație cu volumul scadențelor din aceeași perioadă.

Concluzie

Anul 2026 se conturează ca unul cu nevoi ridicate de finanțare, în care statul trebuie să gestioneze simultan deficitul bugetar și refinanțarea unei datorii semnificative. Strategia autorităților mizează pe diversificarea surselor de finanțare, extinderea maturităților și optimizarea costurilor de împrumut, într-un context internațional volatil.