România se remarcă în Europa prin alocarea celei mai mari proporții din PIB pentru achiziționarea de alimente, conform datelor Eurostat. Mai mult, conform informațiilor furnizate de Institutul Național de Statistică luni, anul trecut, cheltuielile pentru alimente au înregistrat cea mai rapidă creștere în cadrul cheltuielilor de consum. În contrast, bugetele familiale destinate educației sau îngrijirii personale au rămas stabile. Acest fenomen subliniază prioritățile și schimbările în comportamentul de consum al românilor.
România se remarcă în Europa prin alocarea celei mai mari proporții din PIB pentru achiziționarea de alimente
Potrivit datelor comunicate de Institutul Național de Statistică luni, cheltuielile medii ale populației în anul 2023 au fost de 6223 lei pe o gospodărie, ceea ce echivalează cu 2491 lei per persoană. Din acest total, cheltuielile bănești au înregistrat o creștere semnificativă în anul 2023, ajungând la 5808 lei pe o gospodărie, în creștere cu 11,1% față de anul 2022.
În același timp, valoarea consumului de produse agroalimentare și nealimentare din resurse proprii a înregistrat și ea o creștere notabilă. Astfel, în anul 2023, aceasta a atins în medie suma de 415 lei lunar pe o gospodărie, reflectând o creștere de 8,6% față de anul anterior. Aceste date oferă o imagine clară asupra evoluției cheltuielilor și consumului în cadrul gospodăriilor românești.
Anul trecut, cheltuielile principale ale gospodăriilor românești s-au concentrat în două direcții principale, conform datelor oferite de Statistică. Consumul a reprezentat o destinație majoră, cu o medie lunară de 3860 lei pe gospodărie, iar transferurile către administrația publică și bugetele asigurărilor sociale sub formă de impozite, contribuții și taxe au totalizat aproximativ 2000 de lei pe gospodărie.
Diferențele dintre cheltuielile din mediul urban și rural sunt evidente. În mediul urban, gospodăriile au cheltuit în medie 6840 lei lunar, cu peste 1,3 ori mai mult decât în mediul rural. Astfel, o persoană din mediul urban a cheltuit aproximativ 2938 lei lunar, de aproximativ 1,5 ori mai mult decât o persoană din mediul rural.
Structura cheltuielilor diferă și ea între mediile urban și rural. În mediul urban, impozitele, contribuțiile și taxele au reprezentat 35,2% din cheltuielile totale, cu 9,0 puncte procentuale mai mult decât în mediul rural. Pe de altă parte, în mediul rural, ponderea consumului de produse agroalimentare și nealimentare din resurse proprii a fost de 12,1% în cheltuielile totale, de patru ori mai mare decât în mediul urban.
Produsele alimentare și băuturile nealcoolice reprezintă peste o treime din totalul cheltuielilor de consum, urmate de cheltuielile pentru locuință, apă, electricitate, gaze și alte combustibili, precum și de cheltuielile pentru băuturi și țigări.
Cheltuielile pentru educație rămân însă la un nivel scăzut, cu doar 18 lei pe gospodărie, reprezentând 0,5% din totalul cheltuielilor medii lunare.
Aceste modele de consum reflectă și variază în funcție de țările europene. De exemplu, statele mediteraneene, țările din Nord, țările limitrofe și cele din Europa de Est au modele de consum distincte, influențate de istorie, cultură și condiții naturale.
Statele mediteraneene, țările din Nord, țările limitrofe și cele din Europa de Est au modele de consum distincte
Studiile recente indică faptul că statele europene prezintă modele distincte de consum, însă există și anumite asemănări între ele.
Țările mediteraneene, precum Cipru, Grecia, Ungaria, Italia, Polonia, Portugalia și Spania, au împărtășit de-a lungul istoriei modele similare de consum alimentar. Aceste modele sunt caracterizate de o pondere semnificativă a legumelor și fructelor în dietă, o cantitate relativ mare de petrol și o pondere redusă a derivatelor din carne, cu excepția Ungariei.
În schimb, țările din Nord, cum ar fi Austria, Danemarca, Irlanda, Țările de Jos, Suedia și Regatul Unit, au modele de consum asemănătoare, caracterizate printr-o pondere relativ scăzută a cerealelor și fructelor și o cantitate ridicată de consum de zahăr pe cap de locuitor.
Între Franța și Germania, care împart o graniță și au condiții naturale similare pentru agricultură, există diferențe distincte în modelele de consum. Franța se remarcă printr-o pondere redusă a derivatelor din cereale în dietă, în timp ce Germania are o pondere mai mare a stimulentelor nutritive în alimentație.
În Europa de Est, Bulgaria și România au modele de consum relativ similare, bazate pe o dietă bogată în carne și consum redus de zahăr.
Cu toate acestea, există și variații regionale notabile. De exemplu, Malta și Finlanda au modele de consum distincte care nu se încadrează în niciun alt grup. Consumul de zahăr este mai mare în Malta, în timp ce Finlanda se aseamănă mai mult cu alte țări mediteraneene, dar cu o cantitate mai mică de fructe și legume în dietă.
Concluzie
În concluzie, România se remarcă în Europa prin alocarea celei mai mari proporții din Produsul Intern Brut pentru achiziția de alimente. Aceasta este o caracteristică distinctivă care reflectă prioritățile și comportamentul de consum al populației.
În plus, datele oferite de INS indică faptul că cheltuielile pentru alimente au înregistrat cea mai rapidă creștere în cadrul cheltuielilor de consum în anul 2023, în timp ce bugetele destinate altor categorii, precum educația sau îngrijirea personală, au rămas relativ constante.
Totodată, diferențele semnificative între cheltuielile din mediul urban și rural arată că există disparități în modelele de consum și preferințele în funcție de mediu. Aceste diferențe pot reflecta variații în accesul la produse și servicii, nivelul de trai și tradițiile culturale.
În general, datele furnizate de INS oferă o imagine amplă asupra comportamentului de consum al populației românești și evidențiază importanța alimentației în bugetul gospodăriilor, precum și alte aspecte ale vieții economice și sociale din țară.
