România, sub lupa Departamentului de Stat al SUA: impredictibilitatea fiscală și capacitatea administrativă pun presiune pe climatul investițional

România își păstrează avantajele structurale pentru investitori, însă predictibilitatea legislativă, politica fiscală, capacitatea administrației publice și absorbția fondurilor europene rămân puncte vulnerabile ale mediului de afaceri

Acestea sunt principalele concluzii ale raportului „2026 Romania Investment Climate Statement”, publicat de Departamentul de Stat al Statelor Unite la 30 septembrie 2026.

Evaluarea americană oferă o imagine nuanțată asupra economiei românești: pe de o parte, România beneficiază de poziția strategică în regiune, apartenența la Uniunea Europeană și NATO, forță de muncă competitivă și resurse importante; pe de altă parte, modificarea frecventă a regulilor fiscale și de reglementare, procedurile administrative greoaie și capacitatea instituțională limitată pot afecta deciziile de investiții.

Raportul descrie climatul investițional din România drept „mixt” și recomandă investitorilor să realizeze verificări aprofundate înaintea unor decizii de investiții.

Consolidarea fiscală și schimbarea regulilor afectează predictibilitatea

Una dintre principalele observații ale raportului vizează efectul politicilor fiscale și al schimbării priorităților guvernamentale asupra mediului de afaceri.

Departamentul de Stat arată că schimbarea priorităților coaliției și măsurile de consolidare fiscală adoptate în contextul dezechilibrelor bugetare contribuie la un climat de afaceri mai puțin predictibil.

Problema nu este prezentată prin prisma necesității consolidării fiscale în sine, ci a modului în care schimbările de politică economică ajung să fie percepute de companii. Pentru investitori, stabilitatea regulilor fiscale și capacitatea de a estima costurile și obligațiile pe termen mediu reprezintă elemente importante în fundamentarea proiectelor.

Raportul pornește de la încetinirea economiei și de la persistența dezechilibrelor macroeconomice. România continuă să se apropie de nivelurile europene în privința veniturilor și productivității, însă deficitele bugetar și de cont curent rămân vulnerabilități importante.

Consultarea mediului de afaceri, una dintre vulnerabilitățile sistemului legislativ

O temă importantă a evaluării este procesul prin care sunt elaborate și adoptate actele normative cu impact economic.

Deși legislația prevede consultarea părților interesate și realizarea unor evaluări de impact înainte de adoptarea reglementărilor, Departamentul de Stat constată că aceste obligații sunt aplicate neuniform.

În consecință, modificările legislative pot fi adoptate într-un interval scurt, iar companiile au la dispoziție un timp limitat pentru a-și adapta planurile de afaceri.

Pentru mediul investițional, problema este cu atât mai importantă cu cât proiectele de anvergură sunt fundamentate pe estimări financiare realizate pentru perioade de mai mulți ani. Schimbarea rapidă a fiscalității sau a regulilor sectoriale poate modifica semnificativ aceste calcule.

Raportul arată că evaluările de impact sunt realizate insuficient, iar proiectele de acte normative nu sunt întotdeauna publicate integral și suficient de devreme pentru o analiză consistentă din partea mediului privat.

Fiscalitatea rămâne un factor major de risc pentru companii

O altă temă centrală este frecvența modificărilor fiscale.

Potrivit raportului, legislația fiscală este revizuită în mod repetat, uneori fără o analiză bazată pe date privind efectele pe care modificările le-ar putea produce asupra companiilor și economiei.

Această situație poate afecta atât companiile deja prezente pe piață, cât și investitorii care analizează intrarea în România.

Datele citate în raport din Eurobarometrul pentru mediul de afaceri din 2025 indică amploarea percepției asupra problemei: 96% dintre oamenii de afaceri români chestionați au indicat nivelul taxelor drept o problemă pentru desfășurarea afacerilor, iar 91% au indicat schimbările rapide ale legislației și politicilor.

Complexitatea procedurilor administrative a fost menționată de 84% dintre respondenți, în timp ce corupția a fost indicată de 72%.

Fondurile europene: resursă strategică, dar capacitatea administrativă rămâne o problemă

Un capitol important al raportului privește fondurile europene, considerate esențiale pentru dezvoltarea economică a României.

Țara este eligibilă pentru fonduri europene de ordinul zecilor de miliarde de euro până în 2030, inclusiv finanțări prin Next Generation EU și Planul Național de Redresare și Reziliență.

Problema identificată este însă capacitatea administrației de a transforma aceste resurse în proiecte implementate la timp.

Capacitatea administrativă limitată, birocrația și ritmul lent al implementării reprezintă factori care pot afecta finalizarea proiectelor și utilizarea integrală a finanțărilor disponibile.

Pentru companii, dificultățile apar inclusiv în etapa de finanțare. Investitorii trebuie în anumite situații să suporte în avans cheltuieli eligibile, iar rambursarea acestora poate fi întârziată.

Astfel, problema fondurilor europene nu ține doar de existența banilor disponibili, ci și de capacitatea administrației și a beneficiarilor de a pregăti, finanța, contracta și implementa proiectele în termenele stabilite.

Investițiile care implică statul sunt mai dificil de gestionat

Departamentul de Stat identifică o categorie distinctă de riscuri pentru proiectele în care investitorul trebuie să interacționeze direct cu autoritățile publice.

Proiectele mari, în special cele derulate prin parteneriate public-private, pot fi întârziate de lipsa coordonării între instituții sau de complexitatea procesului administrativ.

În aceeași categorie intră obținerea autorizațiilor, certificatelor, aprobărilor de mediu, titlurilor de proprietate și racordărilor la utilități.

Pentru un investitor, asemenea întârzieri pot avea un efect direct asupra calendarului și costurilor unui proiect. O investiție care nu poate intra în exploatare conform planificării poate genera costuri suplimentare de finanțare și poate modifica proiecțiile inițiale de rentabilitate.

Energia, unul dintre sectoarele cu potențial și, simultan, cu vulnerabilități

Energia este prezentată în raport atât ca domeniu cu oportunități importante pentru investiții, cât și ca sector expus schimbărilor legislative și fiscale.

Departamentul de Stat atrage atenția că intervențiile asupra taxării profiturilor excepționale, plafonării prețurilor și reglementării pieței gazelor și energiei pot modifica semnificativ condițiile de operare pentru companii.

Problema identificată este în special caracterul neașteptat al unor intervenții și nivelul redus al consultării publice în procesul de adoptare a anumitor măsuri.

Pentru proiectele energetice, unde investițiile presupun capital semnificativ și perioade lungi de recuperare, stabilitatea cadrului legislativ are o importanță deosebită.

Întârzieri în acordarea unor facilități pentru investitori

Raportul identifică dificultăți și în ceea ce privește schemele de sprijin și facilitățile acordate companiilor străine.

Deși numeroase companii, inclusiv investitori americani, au beneficiat de programe de ajutor de stat în România, Departamentul de Stat semnalează întârzieri în rambursarea unor facilități fiscale sau a unor sume promise.

În cazul investițiilor mari, aceste întârzieri pot influența fluxurile de numerar și planurile de dezvoltare ale companiilor.

Companiile de stat, între reformă și presiunea bugetară

Un alt punct analizat este guvernanța întreprinderilor publice.

România are peste 1.500 de întreprinderi de stat, iar raportul indică pierderi istorice importante acumulate de o parte dintre acestea. Departamentul de Stat consideră că aplicarea regulilor de guvernanță corporativă rămâne incompletă și neuniformă.

Numirile interimare și cele discreționare în structurile de conducere sunt menționate ca factori care pot limita eficiența companiilor publice.

În paralel, guverne succesive au utilizat dividendele distribuite de companiile de stat profitabile pentru suplimentarea veniturilor bugetare.

Problema are o dimensiune economică importantă: utilizarea profitului pentru finanțarea bugetului poate reduce resursele disponibile pentru investițiile proprii ale companiilor de stat, în special în sectoare cu necesar ridicat de capital.

Piața muncii: avantaj competitiv, dar deficit de specialiști

România păstrează avantajul unei forțe de muncă relativ bine pregătite și competitive din perspectiva costurilor, însă raportul identifică o problemă structurală: deficitul de personal calificat.

Domenii precum IT și sănătatea sunt afectate de emigrarea forței de muncă și de problemele sistemului educațional.

Departamentul de Stat estimează că aproximativ 2,4 milioane de români lucrează în alte state membre ale Uniunii Europene, ceea ce reduce baza de forță de muncă disponibilă pentru economia internă.

În același timp, raportul notează nivelul ridicat al poverii fiscale asupra muncii și apreciază că România nu dispune încă de o strategie suficient de cuprinzătoare pentru reducerea deficitului de personal calificat.

Corupția continuă să influențeze percepția investitorilor

Evaluarea Departamentului de Stat acordă un capitol distinct corupției, recunoscând progresele făcute de România, dar arătând că fenomenul continuă să reprezinte o provocare.

Potrivit datelor Eurobarometrului citate în raport, 90% dintre oamenii de afaceri români considerau că fenomenul corupției este răspândit în România, comparativ cu 63% la nivelul Uniunii Europene.

Totodată, 62% dintre respondenți considerau că funcționarii publici favorizează rudele sau prietenii.

Investitorii americani au semnalat probleme atât în sectorul public, cât și în mediul de afaceri, fiind menționate în special serviciile vamale, autoritățile municipale și structurile financiare locale.

În același timp, raportul subliniază că România dispune de instituții și instrumente anticorupție, iar cadrul legislativ este în mare parte aliniat standardelor internaționale. Problema identificată este diferența dintre existența cadrului normativ și aplicarea efectivă a acestuia.

Achizițiile publice rămân o zonă sensibilă

Sistemul de prevenire a conflictelor de interese este, de asemenea, analizat în raport.

Prin sistemul PREVENT, Agenția Națională de Integritate a verificat în 2025 peste 16.000 de proceduri de achiziții publice. Au fost emise 15 avertismente de integritate privind posibile conflicte de interese, pentru proceduri cu o valoare cumulată de aproximativ 242 de milioane de lei.

Departamentul de Stat menționează însă și decizia Curții Constituționale din mai 2025, care a modificat semnificativ aria de atribuții a ANI.

România păstrează argumente importante pentru capitalul străin

În pofida problemelor identificate, raportul nu descrie România ca pe o piață închisă investițiilor străine.

Dimpotrivă, țara beneficiază de o serie de avantaje structurale: accesul la piața europeană, poziția geografică, apartenența la UE și NATO, resursele naturale, forța de muncă și costurile încă competitive.

Printre domeniile cu oportunități pentru investitori sunt menționate IT-ul, industria auto, energia, apărarea, producția industrială, industria alimentară, sănătatea și serviciile financiare.

Regimul investițional rămâne în mare parte deschis, iar investitorii străini beneficiază, în principiu, de tratament egal și de posibilitatea de a repatria profiturile după plata taxelor.

Un semnal important pentru competitivitatea regională

Raportul Departamentului de Stat oferă, din perspectivă economică, o radiografie relevantă pentru România și pentru statele din regiune care concurează pentru capital internațional.

Mesajul central este că avantajele geografice, forța de muncă și accesul la piețele europene pot atrage investiții, dar nu sunt suficiente pentru a compensa lipsa de predictibilitate, procedurile administrative lente și schimbările frecvente ale regulilor.

Pentru România, provocarea este astfel dublă: menținerea consolidării fiscale și a stabilității macroeconomice, concomitent cu crearea unui cadru legislativ și administrativ mai previzibil pentru companii.

Evaluarea americană indică faptul că România dispune de premise importante pentru continuarea atragerii de capital străin, însă competitivitatea investițională depinde tot mai mult de capacitatea instituțiilor de a transforma reformele și resursele disponibile în reguli stabile, proiecte implementate și decizii administrative predictibile.