Național
România un lider în producția de cereale: perspectivele pentru 2023/2024
România un lider în producția de cereale: perspectivele pentru 2023/2024 Agricultura, un sector care în prezent contribuie cu doar 4-5% la PIB-ul României, are potențialul de a-și spori semnificativ influența în anii următori, prin integrarea agroindustriei, digitalizării și practicilor sustenabile.
Stadiul actual al agriculturii
În ultimii ani, agricultura românească a înregistrat progrese semnificative pe calea modernizării. Un factor esențial în această evoluție a fost absorbția fondurilor europene, care au susținut diverse proiecte de agribusiness, contribuind la dezvoltarea infrastructurii rurale, modernizarea echipamentelor și adoptarea tehnologiilor avansate.
Astăzi, fermierii români se confruntă cu o serie de provocări complexe. Pe de o parte, contextul regional și internațional, cu piețele volatile și schimbările geopolitice, afectează direct competitivitatea și stabilitatea sectorului agricol. Pe de altă parte, schimbările climatice aduc riscuri crescute de secetă, inundații și alte fenomene meteorologice extreme, care pot compromite producțiile agricole. În plus, noile reglementări europene impun standarde mai stricte în ceea ce privește siguranța alimentară, protecția mediului și bunăstarea animalelor, obligând fermierii să investească în soluții inovatoare și sustenabile.
Contribuția agriculturii la economia națională
În România, agricultura contribuie cu aproximativ 4,4 – 5% la PIB. Deși acest procent este în scădere, nu trebuie perceput ca un semn negativ. Din contră, reflectă evoluția și diversificarea economiei românești, care a depășit statutul de economie preponderent agrară.
Resursele și potențialul agricol al României
Cu o suprafață arabilă de peste 9 milioane de hectare, România se situează în topul țărilor europene din punct de vedere al suprafețelor agricole. Această resursă vastă oferă oportunități considerabile pentru creșterea producției agricole și diversificarea culturilor. În 2022, producția vegetală a înregistrat o valoare de 14,5 miliarde de euro, reflectând potențialul agricol al țării. De asemenea, sectorul zootehnic a contribuit cu 7,1 miliarde de euro, evidențiind importanța sa în economia agricolă națională.
Pentru a valorifica acest potențial, este esențială promovarea practicilor agricole moderne, sustenabile și digitalizate. Investițiile în tehnologii de precizie, cum ar fi dronele pentru monitorizarea culturilor, senzorii pentru sol și irigațiile inteligente, pot optimiza productivitatea și reduce costurile. De asemenea, integrarea lanțurilor valorice în agroindustrie poate adăuga valoare produselor agricole, creând noi oportunități pentru export și dezvoltare rurală.
În concluzie, agricultura românească are un potențial semnificativ de creștere și dezvoltare. Prin adoptarea inovațiilor tehnologice, promovarea sustenabilității și integrarea în lanțurile valorice agroindustriale, sectorul agricol poate deveni un pilon important al economiei naționale, contribuind la prosperitatea și competitivitatea României pe plan european și global.
România, un mare producător de cereale
Conform datelor Eurostat, în 2023, România se afla în top 5 producători de grâu și porumb din Uniunea Europeană, fiind cel mai mare exportator de porumb în sezonul 2022-2023 și al doilea cel mai mare exportator de grâu.
România a produs anul trecut 20,5 milioane de tone de cereale pentru boabe, cu 9% mai mult decât anul anterior, potrivit unei analize a Institutului Național de Statistică (INS). A ajuns astfel al patrulea cel mai mare producător european după Franța (63,8 milioane de tone), Germania (42,5 milioane de tone) și Polonia (35,1 milioane de tone). Tradițioal, producția locală plasa România pe poziția a cincea, după Spania, dar în 2023 aceasta a coborât până pe locul șapte, după o scădere a cantităților obținute cu 34%, până la aproximativ 19 milioane de tone.
În total, cele 27 de state membre au produs anul trecut 2,7 miliarde de tone de cereale pentru boabe,
Cât despre cerealele care au propulssat România cu o poziție mai sus în topul marilor producători de cereale din Europa, cel mai mult a crescut producția de orz, cu 21,4%, până la 2 milioane de tone. Producția de grâu a crescut și ea cu 12% anul trecut, față de anul anterior, până la 9,6 milioane de tone, în timp ce producția de porumb a ajuns la 8,5 milioane de tone, fiind cu 3,9% mai mare decât cea din 2022.
Singura cereală cu producții mai mici în 2023 față de 2022 a fost orezul. Din datele INS, România a produs 30.000 de tone de orez, cu 11,7% mai puțin.
Pentru 2024, previziunile indică faptul că România va rămâne pe locul al patrulea în rândul producătorilor de cereale din UE, după Franța, Germania și Polonia, cu o producție totală estimată la aproximativ 22-23 milioane de tone.
În 2023, România a produs aproximativ 10 milioane de tone de grâu. Din această cantitate, consumul intern este de aproximativ 3 milioane de tone, ceea ce înseamnă că necesarul pentru consum intern poate fi asigurat cu ușurință. Astfel, România nu va avea niciodată probleme de aprovizionare cu pâine.
Exporturile de grâu
Excedentul de grâu, care depășește necesarul intern, merge la export. Egiptul este principalul destinatar al grâului românesc; de exemplu, în 2021, Egiptul a importat peste 2 milioane de tone de grâu românesc, mai mult decât următorii patru cumpărători ai grâului românesc la un loc. Deși în ultimii doi ani exporturile către Egipt au scăzut, România și-a diversificat piețele de export, înregistrând creșteri semnificative către destinații noi precum Algeria, Arabia Saudită și Iordania, primele două cumpărând fiecare peste 1 milion de tone de grâu românesc.
Importurile de grâu
Deși România este un mare producător și exportator de cereale, este și importator, dar în cantități mai mici. În 2021, România a importat grâu din Ungaria și Bulgaria, în special pentru procesatorii din zonele de graniță cu aceste țări. În 2022, importurile din Ungaria și Bulgaria au fost compensate de importurile din Ucraina.
Producția de cereale a României în anul de comercializare 2023/24
Conform celor mai recente prognoze ale Departamentului American al Agriculturii (USDA), producția de cereale a României în anul de comercializare 2023/24 va fi mai bună decât în anul precedent, datorită îmbunătățirii suprafețelor și a randamentelor.
Condițiile meteo și impactul asupra culturilor
În România și Bulgaria, temperaturile sub medie de la sfârșitul primăverii au încetinit etapele finale de dezvoltare a culturilor de iarnă și au întârziat însămânțările de primăvară. Multe zone au fost afectate de furtuni sau ploi abundente, evenimente care au avut un impact negativ asupra culturilor, conform ultimei prognoze a USDA.
În plus, fermierii au folosit mai puține îngrășăminte, iar incidența dăunătorilor a fost ridicată, ceea ce va afecta calitatea producției, în special în zonele vestice ale acestor două țări.
Producția de cereale în UE
România va rămâne, conform previziunilor, al patrulea mare producător de cereale din UE, după Franța, Germania și Polonia, cu o producție totală estimată la aproximativ 22-23 milioane de tone. În cazul grâului, USDA estimează randamente medii pentru principalele țări producătoare din UE, respectiv Franța, Germania, România, Bulgaria și Ungaria, dar semnificativ mai mari decât cele obținute în anul de comercializare 2022/23.
Influența condițiilor meteorologice și tensiunile geopolitice
Condițiile meteorologice din Europa afectează progresul recoltatului, influențând cotațiile futures la cereale pe piețele de tranzacționare. În plus, noile tensiuni dintre Rusia și Ucraina alimentează în continuare temerile privind activitatea de export în regiunea Mării Negre. Prețurile pe Euronext au crescut ieri, revenind la niveluri echivalente cu cele înregistrate săptămâna trecută.
În concluzie, deși România se confruntă cu provocări legate de condițiile meteorologice și utilizarea redusă a îngrășămintelor, perspectivele pentru producția de cereale în 2023/24 sunt optimiste, datorită îmbunătățirii suprafețelor și a randamentelor. România va continua să joace un rol important pe piața europeană a cerealelor, menținându-și poziția de al patrulea mare producător din UE.