După un an în funcția de comisar european și vicepreședintă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu face un bilanț al mandatului său și conturează direcțiile esențiale pentru România în relația cu Bruxelles-ul.
Într-un interviu pentru G4Media, oficialul european a discutat despre implementarea PNRR, reforma companiilor de stat, negocierile pentru viitorul buget european și politicile sociale și educaționale pe care le va promova în următorul an.
Investiții sociale și consolidarea influenței românești
Mînzatu descrie primul său an ca fiind „un an de ascultat, de testat idei și de câștigat încredere”. Printre realizările notabile se numără alocarea a minimum 14% din fondurile de coeziune pentru investiții sociale, aproximativ 100 de miliarde de euro la nivel european, și majorarea cu 50% a bugetului programului Erasmus+, unul dintre principalele instrumente europene de incluziune și mobilitate educațională. De asemenea, Uniunea Competențelor a fost lansată pentru a pregăti forța de muncă europeană în contextul tranzițiilor digitale și ecologice. În același timp, Mînzatu a sprijinit numirea unui număr record de români în poziții cheie în cabinetele altor comisari, consolidând influența României la nivel european.
Reforma companiilor de stat: o urgență strategică
Reforma companiilor de stat rămâne o prioritate majoră pentru România. Comisarul european subliniază că restructurarea trebuie realizată imediat, pentru că aceste companii consumă resurse importante care ar putea fi redirecționate către sectoarele cu adevărat prioritare. Guvernul a reactivat Comitetul Național pentru Reforma Companiilor de Stat, care va realiza un inventar complet al entităților publice și va decide unde prezența statului rămâne justificată. Mînzatu reamintește legătura directă între reforma companiilor de stat și jaloanele PNRR, care condiționează accesul la fondurile europene.
Viitorul buget european și poziția României
În propunerea Comisiei Europene pentru viitorul Cadru Financiar Multianual, România are o alocare de circa 60 de miliarde de euro. Comisarul Mînzatu insistă asupra necesității ca România să își apere cu fermitate această sumă în negocierile din Consiliu și Parlamentul European și să joace un rol activ în definirea arhitecturii bugetului, menținând prioritățile naționale pe agenda europeană.
PNRR: utilizarea integrală a granturilor
Roxana Mînzatu subliniază importanța programului PNRR pentru România și evită discuțiile legate de greșeli sau probleme din trecut. Obiectivul central este finalizarea proiectelor care pot fi implementate până în august 2026 și utilizarea integrală a componentelor de grant, în valoare de 13 miliarde de euro. Ea apreciază modul în care România a adaptat planul la realitatea curentă și remarcă eforturile coordonate ale Guvernului, inclusiv în negocierile privind decarbonizarea și tranziția energetică.
Priorități pentru următorul an: ocupare, competențe și educație
Comisarul european identifică creșterea ratei de ocupare ca principal obiectiv pentru România, având în vedere că țara se situează sub media UE, cu 69,5% în 2024 față de 75,8%. Integrarea femeilor, tinerilor, romilor, persoanelor slab calificate și a celor cu dizabilități pe piața muncii reprezintă un stimulent major pentru economia națională.
Pe de altă parte, deficitul de competențe afectează competitivitatea economică, iar sistemul de învățământ trebuie consolidat. Datele PISA arată că aproape jumătate dintre elevii români nu au competențe de bază în matematică, citire și științe, iar 74% nu au competențe digitale elementare, comparativ cu media UE de 43%. În acest context, programul Erasmus+ și Uniunea Competențelor devin instrumente esențiale pentru dezvoltarea abilităților profesionale și civice ale tinerilor.
Legislație socială și tranziția forței de muncă
Cel mai complex proiect gestionat în primul an a fost modificarea legislației privind drepturile sociale ale lucrătorilor mobili în UE, de la șomaj la pensie și concediu de boală. Mînzatu anunță că va relua acest dosar în 2026, odată cu preluarea președinției rotative de Cipru, care și-a exprimat deja sprijinul.
În paralel, Uniunea Competențelor a lansat Inițiativa Garanția Competențelor, cu un buget pilot de 14 milioane de euro, axată în special pe recalificarea angajaților din industria auto, care se confruntă cu transformări tehnologice rapide. România poate participa activ la acest program, care oferă oportunitatea recalificării profesioniștilor cu experiență, încă activi pe piața muncii.
Agenda socială și educațională: Erasmus, cetățenie și combaterea violenței de gen
Mînzatu continuă să promoveze politici europene care să sprijine educația și incluziunea, dezvoltarea competențelor de cetățenie, mobilitatea profesorilor și creșterea calității actului educațional. În paralel, vicepreședinta CE dorește să se implice mai mult în combaterea violenței împotriva femeilor, protecția lor și promovarea reprezentării feminine în funcții publice și de conducere, subliniind că educația rămâne un instrument esențial pentru prevenție.
Concluzie
Bilanțul Roxanei Mînzatu după primul an de mandat reflectă un angajament ferm pentru consolidarea rolului României în UE, atât prin reforme interne, cât și prin mobilizarea fondurilor europene. Prioritățile sale pentru anul următor vizează creșterea ocupării, dezvoltarea competențelor, eficientizarea companiilor de stat și promovarea incluziunii sociale și educaționale, stabilind un cadru strategic clar pentru interacțiunea României cu Bruxelles-ul.
