În 2023, în industria lemnului a existat o serie neîntreruptă de scăderi față de producția anului 2022, nivelul producției atingând un nivel minim în iulie 2023 de 67,6% față de iulie 2022, conform indicilor producției industriale publicați de INS.
O scădere de 30% în industriile bazate pe lemn, având în vedere ponderea lor directă în economia României de 1,5% din PIB, este suficient de semnificativă pentru a provoca o reducere a PIB-ului României cu 0,5%.
Luând în considerare și aportul indirect și indus, influența rezultă într-o scădere de peste 1% a PIB-ului României, afectând proporțional și veniturile la bugetul de stat. Conform estimărilor unui raport PwC, industriile bazate pe lemn contribuie, direct și indirect, cu 3 miliarde de euro la bugetul de stat.
Cum s-a ajuns la o asemenea situație?
Una dintre cauzele crizei din industria lemnului este lipsa artificială de resurse de masă lemnoasă, care a dus la o penurie de lemn de foc în toamna anului trecut. În toamna lui 2022, s-a observat o anomalie a prețurilor, unde lemnul de foc avea prețuri considerabil mai mari decât lemnul destinat industriei, provocând o creștere generalizată a prețurilor în toate segmentele.
Aceasta a fost urmată de o uniformizare a prețurilor lemnului pe picior cu cele ale pieței pentru lemnul fasonat și lemnul de foc, prețurile medii de adjudecare ajungând la peste 400 lei/mc la licitațiile organizate de RNP – Romsilva, ceea ce reprezintă o creștere de 250% față de acum doi ani. În plus, RNP – Romsilva nu a intervenit pentru a reduce tensiunile din piață prin furnizarea unor volume suplimentare, beneficiind de aceste evoluții. Aceasta strategie pe termen scurt a RNP – Romsilva a ignorat avertismentele privind impactul negativ asupra industriei lemnului, care va avea efecte pe termen lung.
Pe piața internă, prețurile ridicate s-au ciocnit cu o scădere a prețurilor și o reducere a cererii pe piețele internaționale. Impactul asupra industriei lemnului a fost devastator: în primele luni ale anului 2023, producția în sectorul lemnului a înregistrat scăderi cuprinse între 10-20%. Până în iulie 2023, scăderea a ajuns la 33% față de aceeași perioadă din 2022.
Cvasitotalitatea contractelor pentru masă lemnoasă pe picior, achiziționate la prețuri ridicate în toamna anului 2022, au fost reziliate în ultimele luni. Volumul total al contractelor reziliate în 2023 este estimat la 1,8 milioane de metri cubi, având un impact semnificativ asupra reducerii activității în sectorul de exploatare a lemnului.
În ciuda problemelor, piața primară a lemnului a rămas ancorată în prețuri ridicate. Segmentul lemnului de foc a continuat să fie influențat de prețurile mari, la fel și segmentul cherestelei de rășinoase, strâns legat de piața internă a lemnului pentru construcții, și cel al cherestelei de foioase, în strânsă legătură cu industria locală a mobilei. Prețurile la buștean nu au cunoscut o scădere suficientă pentru a redobândi competitivitatea necesară industriei lemnului bazată pe exporturi. În plus, revitalizarea pieței lemnului de foc odată cu apropierea toamnei a menținut prețurile la un nivel ridicat.
Căderea de producție din industria lemnului continuă. Piața primară a lemnului din România s-a restrâns, bazându-se în principal pe consumul de pe piața internă.
Oportunitățile sectorului pădure
În 2023, comparativ cu 2022, industria de prelucrare primară a lemnului a înregistrat o scădere semnificativă a producției industriale, de 24%, conform indicilor publicați de INS. Această tendință este rezultatul proiectelor legislative majore care au menținut sau chiar amplificat supra-reglementarea, creând un mediu economic ostil și neprietenos. Pe lângă aceste aspecte interne, cererea mai slabă pe piețele externe a contribuit și ea la această scădere.
Prețurile ridicate de adjudecare la licitațiile organizate de RNP pentru producția din 2024, blocajele generate de revizuirea retroactivă a evaluării de mediu pentru amenajamentele silvice, reducerea volumului programat de recoltare la RNP – Romsilva, oferta limitată de lemn pe picior și dificultățile în punerea pe piață a lemnului fasonat, împreună cu scăderea volumului de lemn importat, toate acestea vor menține o piață internă a lemnului tensionată, afectând în continuare competitivitatea industriei lemnului din România.
Din neajunsurile întâlnite în 2023 derivă și oportunități: depășirea blocajelor, o schimbare de paradigma în sector prin eliminarea supra-reglementării excesive, adoptarea unei viziuni de dezvoltare sustenabilă fără compromisuri asupra mediului, având în vedere că lemnul este o resursă regenerabilă cu potențial considerabil.
O veste bună pentru 2024: lansarea măsurii din Planul Național Strategic de susținere a dotării cu utilaje pentru sectorul de exploatare, accesibilă și asociațiilor de proprietari de păduri, măsură care beneficiază de o finanțare totală de 87 milioane de Euro.
Vești bune par să vină de pe piețele externe. Începerea unui ciclu de scădere a dobânzilor, scăderea inflației, aterizarea lină a economiilor majore a adus un sentiment pozitiv pe piețele globale. Atingerea unor maxime ale permiselor de construcții noi în SUA a condus la revenirea prețurilor cherestelei pe un trend pozitiv.
Ce spune Fordaq
Industria lemnului a suferit o scădere semnificativă a activității în 2023, conform raportului publicat de Fordaq – Comunitatea Forestierilor. Principalul factor care a contribuit la pierderile companiilor din acest sector a fost materia primă, lemnul, care a fost atât insuficient, cât și costisitor anul trecut. Singura excepție notabilă a fost fabrica Egger, situată la granița cu Ucraina, care a reușit să importe lemn din această țară. Pentru a redresa situația, forestierii subliniază necesitatea de „viziune, implicare și decizii”.
Conform analizei Fordaq, anul 2023 a marcat o reducere a producției în industria lemnului, determinată de o scădere artificială a volumului de lemn recoltat și de menținerea unor prețuri ridicate pentru această resursă. Datele Institutului Național de Statistică, analizate de Fordaq, arată că principalele șase companii din industria lemnului au înregistrat pierderi semnificative în 2023, cu excepția Egger. De exemplu, Kronospan a raportat pierderi de peste 262 milioane de lei la o cifră de afaceri de 1,89 miliarde de lei, comparativ cu pierderile de doar 15 milioane de lei din anul precedent și cu profitul de aproape 173 milioane de lei în 2021.
HS Timber Filiala Reci a înregistrat pierderi de 50 milioane de lei în 2023, comparativ cu un profit net de aproape 64 milioane de lei în 2022. Chiar și nou intrata pe piața națională, compania ZG Timber Sebeș, care a preluat o fabrică de la HS Timber, a început cu o pierdere de 57 milioane de lei. Kastamonu România a avut pierderi de aproape 120 milioane de lei în 2023, în creștere față de anii anteriori, când tot pierderi a înregistrat. Yildiz Entegre s-a alăturat marilor companii cu pierderi, raportând o pierdere de 59 milioane de lei în 2023, după ce în ultimii doi ani a avut profit.
Singura mare companie din industria lemnului care a înregistrat profit anul trecut a fost Egger, cu un profit de aproape 115 milioane de lei, de aproximativ trei ori mai mare decât anul precedent, dar la jumătate față de nivelul din 2021.
„Pierderile operatorilor economici din industria lemnului sunt generalizate, cu excepția Egger România, companie care confirmă regula prin apropierea de granița cu Ucraina și ponderea semnificativă a importurilor de resursă de lemn din Ucraina în mixul de aprovizionare. Pierderile sunt uriașe: între 10 și 20 % din cifra de afaceri!”, atrage atenția documentul.
Fordaq a realizat și o analiză a cauzelor care au dus la aceste pierderi semnificative. Primul factor identificat este „prețul prea ridicat al resursei de lemn, cu o medie de 20-30 euro/mc mai mare în România față de prețurile pieței europene”, conform forestierilor. Pe lista cauzelor se află și costul ridicat al energiei electrice, „de asemenea între cele mai mari din Europa”, precum și „stabilitatea artificială a cursului de schimb; cursul supra-apreciat al leului favorizează importurile și defavorizează exporturile”, a explicat Fordaq.
De asemenea, printre cauze se numără costurile mai mari în România pentru transportul pe apă și operarea în portul Constanța, ca urmare a conjuncturii și supraaglomerării portului cu exportul de cereale din Ucraina. Ultima mare cauză a pierderilor este creșterea costului forței de muncă, în contextul inflației foarte mari din România.
„Este o conjunctură complicată pentru industria lemnului din România. Dar, de departe, impactul negativ cel mai amplu asupra industriei l-a avut prețul prea mare al resursei de lemn”, concluzionează documentul.
Fordaq dă vina pentru această situație și pe rezultatele licitațiilor organizate de Regia Națională a Pădurilor Romsilva. Potrivit Comunității Forestierilor, „prețurile se mențin într-o zonă speculativă, în condițiile unei reduceri artificiale a ofertei și a unor mecanisme de licitare- fărâmițare a ofertei, licitații electronice fără garanție pe fiecare lot licitat – care conduc la creșterea prețurilor”.
Problema principală a forestierilor este incertitudinea legată de resursa de lemn. Aceștia afirmă că, în acest an, efectul cumulat al factorilor care au dus la restrângerea ofertei de lemn va atinge punctul maxim. În continuare, oferta de lemn rășinos rămâne redusă, iar prețurile sunt menținute artificial la un nivel ridicat.
„Pentru cei mai mulți operatori economici, constatarea este simplă: la aceste prețuri, dacă lucrăm, pierdem. Dacă lucrăm mai puțin, pierdem mai puțin. Din păcate, în această conjunctură sunt și mulți operatori eocnomici care își încetează activitatea”, se arată în analiza de la focus energetic.ro.
Analiza ia în considerare și lipsa de perspectivă pentru finalizarea cu rezultate conforme unei metodologii validate și recunoscute a IFN Ciclul III. Inventarul Forestier Național (IFN) Ciclul II a generat mari controverse în spațiul public, deoarece ministrul de resort de la momentul publicării rezultatelor a afirmat că anual sunt tăiați ilegal 20 milioane mc de lemn. De atunci, comunitatea silvicultorilor depune eforturi pentru corectarea informației folosite de demnitar în context politic.
Nu în ultimul rând, presiunea pentru extinderea suprafețelor ariilor protejate și a zonelor de strictă protecție este considerată un factor ce contribuie la limitarea accesului la resursa de lemn, potrivit analizei Fordaq.
Concluzia analizei Fordaq evidențiază multiplele provocări cu care se confruntă industria lemnului în România. Printre acestea se numără prețurile ridicate ale resursei de lemn, costurile mari ale energiei electrice și ale forței de muncă, precum și impactul politicilor valutare și al problemelor de infrastructură. De asemenea, incertitudinile legate de finalizarea IFN Ciclul III și presiunea pentru extinderea ariilor protejate complică și mai mult accesul la resursele de lemn. Toate aceste factori contribuie la dificultățile financiare ale companiilor din domeniu, subliniind necesitatea unor soluții strategice și a unei viziuni clare pentru redresarea sectorului.
