Schimburile comerciale România–Germania în 2025: stagnare și ajustări în lanțurile industriale

Schimburile comerciale dintre România și Germania au totalizat 21,1 miliarde de euro în primele șase luni ale acestui an, în scădere cu 1,9% față de aceeași perioadă din 2024, potrivit datelor agregate de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România).

Rezultatele poziționează România pe locul 18 în clasamentul destinațiilor pentru exporturile germane și pe locul 19 în privința țărilor din care Germania importă. Comparativ cu anul trecut, România coboară de pe locul 16 pe 17 în topul partenerilor comerciali ai Germaniei, în timp ce Germania rămâne principala piață de export pentru România. Integrarea puternică a României în lanțurile de aprovizionare ale industriei germane, în special în sectorul auto, continuă să fie un factor major în comerțul bilateral.

Declin moderat și factorii determinanți

„După ani de creștere continuă a comerțului bilateral, ne așteptăm la o scădere a schimburilor comerciale pentru întregul an. Faza de încetinire economică și reducerea activităților industriale din Germania își lasă amprenta asupra relațiilor economice bilaterale. La acestea se adaugă dinamica economică în scădere din România, care afectează negativ comerțul bilateral”, a declarat Sebastian Metz, director general al AHK România.

Metz a subliniat impactul impozitului pe cifra de afaceri (IMCA) asupra investițiilor străine. „Acest tip de impozitare reduce disponibilitatea de a investi, punând în unele cazuri sub semnul întrebării chiar baza afacerilor și veniturile fiscale viitoare. Impozitul contrazice astfel însăși dorința Guvernului de a stimula creșterea economică”, a explicat acesta.

Evoluția pe primele cinci luni din 2025

Analiza INS arată că schimburile comerciale România–Germania au rămas relativ stabile față de 2024, dar cu semne de stagnare structurală. Exporturile României s-au cifrat la 16,17 miliarde euro (−0,68% față de 2024), iar importurile la 19,48 miliarde euro (−1,63%).

Deficitul comercial pe primele cinci luni a scăzut la 3,31 miliarde euro, pe fondul unei corecții mai accentuate a importurilor de autovehicule, utilaje și materiale plastice, parțial compensată de avansul exporturilor de produse farmaceutice, chimice și alimentare.

Importurile: ajustare pe bunurile de investiții

Pe partea de import, principalele tendințe sunt:

• Autovehicule, remorci & semiremorci: 1,61 mld € (−7,1% față de 2024). Ajustare determinată de cererea mai slabă pe piața auto și scăderea achizițiilor de piese.

• Echipamente electrice: 1,12 mld € (−5,4%). Reflectă încetinirea investițiilor industriale.

• Mașini, utilaje & echipamente n.c.a.: 1,21 mld € (−3,1%). Proiectele de investiții rămân prudente.

• Produse ale industriei chimice: 0,78 mld € (+6,1%). Singura categorie cu creștere semnificativă în 2025, datorită cererii de input-uri chimice intermediare.

În ansamblu, importurile de bunuri pentru investiții rămân principala categorie, deși ponderea lor scade ușor. Creșterile moderate la chimice și alimente temperază ajustarea generală.

Exporturile: auto și echipamente electrice rămân piloni

Pe partea de export, principalele constatări sunt:

• Autovehicule, remorci & semiremorci: 2,38 mld € (−0,8%). Segmentul auto rămâne lider.

• Echipamente electrice: 1,89 mld € (−1,4%). Pondere constantă, în continuare legată de industria auto germană.

• Mașini, utilaje & echipamente n.c.a.: 1,88 mld € (−2,9%). Ajustare ușoară, menținându-se sub nivelul de 2024.

• Calculatoare, electronice & optice: 0,73 mld € (+4,1%). Creștere modestă, datorată cererii tehnologice.

• Cauciuc & mase plastice: 0,39 mld € (+12,6%). Revine datorită lanțurilor auto și industriale.

Tendința generală indică o stagnare în principal la exporturile mari (auto și echipamente electrice), în timp ce segmentele secundare înregistrează creșteri marginale.

Concluzii

Datele arată o perioadă de ajustare și stagnare pentru schimburile comerciale România–Germania, influențată de încetinirea economică în ambele țări și de modificările fiscale interne. Industria auto continuă să fie elementul central al relației comerciale bilaterale, iar politicile fiscale interne, inclusiv impozitul pe cifra de afaceri, pot influența semnificativ atractivitatea României pentru investițiile germane.

Pe termen scurt, perspectivele indică o menținere a schimburilor la nivelul actual, cu ușoare ajustări, în timp ce diversificarea exporturilor românești și stimularea investițiilor ar putea contribui la relansarea creșterii comerțului bilateral.