Sectoarele cu CERERE RIDICATĂ de forță de muncă non-UE în România: Construcții, HoReCa și Curierat

Companiile din România se bazează pe aducerea de forță de muncă din afara UE pentru a acoperi deficitul de personal calificat în domeniile construcțiilor, HoReCa și curieratului

Muncitorii necalificați la demolarea clădirilor, cei care asamblează și montează piese și manipulanții de mărfuri sunt printre cei mai căutați, conform datelor IGI.

Cu toate acestea, această soluție este considerată una rapidă, dar temporară, iar nevoia continuă de forță de muncă străină reflectă problemele din piața muncii din România.

Domeniile construcțiilor, HoReCa și curieratului sunt printre cele mai populare pentru companiile din România în ceea ce privește aducerea de forță de muncă din afara Uniunii Europene.

Potrivit datelor furnizate de Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) la solicitarea Economedia, muncitorii necalificați la demolarea clădirilor (13.776 de persoane), cei care asamblează și montează piese (7.695 de persoane) și manipulanții de mărfuri (7.238 de persoane) se află în topul lucrătorilor aduși din afara UE.

Conform lui Ștefan Monea, key account manager la Adecco România, companiile din România recurg la aducerea de forță de muncă din afara UE nu numai din cauza lipsei de personal calificat, ci și datorită faptului că acești lucrători sunt mai stabili, nu absentează și au un randament mai mare, ceea ce duce la o creștere a eficienței.

Cu toate acestea, această soluție este considerată una rapidă, dar temporară.

„Chiar dacă perioada de timp de activare a forței de muncă poate ajunge și la 6 luni, adaptarea lor durează de asemenea mai mult, iar resursele necesare gestionării acestora sunt complexe (cazare, mâncare, traducători în unele cazuri), marea majoritatea a persoanelor ajunse în țară sunt mai stabile, nu absentează, au randament mai mare și prin urmare eficiența muncii crește”, precizează reprezentantul Adecco.

Conform datelor IGI, există mai multe categorii în care se angajează mulți străini din afara UE, printre care se numără ajutori de bucătar (4.635) și vânzători la domiciliul clientului de bază (2.813).

Inspectoratul a raportat că cele mai mari naționalități angajate de companiile din România sunt din Bangladesh (29.525), Nepal (18.653) și Pakistan (12.373).

Potrivit unui reprezentant Adecco, companiile decid să aducă forță de muncă din afara UE din mai multe motive:

• inclusiv din cauza lipsei de personal intern (în unele județe, șomajul este sub 1%)
• din cauza lipsei forței calificate de muncă
• în special în zona de construcții/HoReCa, din cauza fluctuației mari a angajaților din România, în special în intervalul mai – octombrie, ce aduce costuri mari angajatorilor cu recrutarea, cheltuielile necesare angajării și inducția personalului, și din cauza lipsei de predictibilitate a salariaților, care perturbă planificarea activităților angajatorilor.

În ciuda faptului că aducerea de personal din afara UE poate fi o soluție rapidă, Ana Vișian, marketing manager la BestJobs, consideră că aceasta este o soluție de scurtă durată.

„Domeniile în care vedem o cerere constantă de forță de muncă, însă nesatisfăcută uniform din punct de vedere geografic, cu precădere în București și marile orașe centre industriale, sunt Construcțiile, HoReCa, Transport și curierat și chiar Producție în anumite ramuri.

Acest deficit de forță de muncă de pe plan național, în domeniile punctuale menționate, determină angajatorii să găsească soluții rapide, dar de scurtă durată, precum importul muncitorilor și angajarea cetățenilor non-UE”, a declarat Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.

Mai multe companii de retail și platforme de livrare de alimente au fost întrebate de Economedia, despre politica lor de angajare a cetățenilor din afara UE.

Lidl a declarat că momentan nu are o politică de angajare specifică și că angajează cetățeni ucraineni doar în circumstanțe excepționale, respectând condițiile legislative.

Kaufland a afirmat că, deși au angajați din 17 naționalități, s-au concentrat în principal pe forța de muncă locală și au oferit oportunități oamenilor din România să vină să lucreze pentru ei.

Glovo, ca platformă de livrare de alimente, nu angajează direct curieri, ci colaborează cu companii de logistică care angajează curierii ce lucrează cu aplicația lor.

Ei nu discriminează pe motive precum naționalitatea, etnia sau sexul, ci oferă oportunități cetățenilor străini stabiliți legal în țările în care operează. Aceștia au acces la un venit stabil și echitabil.

Bolt Food colaborează cu flote partenere care angajează livratorii și nu are contracte directe cu livratorii individuali. Platforma Bolt Food este deschisă tuturor livratorilor, indiferent de țară, aplicația fiind disponibilă în mai multe limbi, pentru a asigura o comunicare sigură și eficientă între aceștia și utilizatori.

Bolt nu colectează informații despre naționalitatea curierilor în conformitate cu normele GDPR. Compania Bolt cooperează cu autoritățile atunci când este necesar și este transparentă în privința taxelor, contractelor și formelor legale de muncă pentru toate operațiunile sale, inclusiv pentru Bolt Food.

Anul trecut, nevoia tot mai acută de forță de muncă din România a determinat companiile să angajeze 100.000 de lucrători străini, atingând plafonul stabilit de Guvern pentru anul respectiv.

În comparație, pentru anul 2021 a fost stabilit un contingent de 50.000 de lucrători, dar au fost eliberate doar 42.286 de avize, sub plafonul stabilit.

În 2022, însă, acest plafon a fost atins, iar piața muncii a absorbit întregul contingent de 100.000 de lucrători stabilit pentru acest an.

Majoritatea lucrătorilor străini admiși în România anul trecut au provenit din Bangladesh (29.282), Nepal (16.407), Pakistan (12.862), Sri Lanka (10.290), India (7.401), Turcia (6.642), Egipt (2.364), Maroc (2.191), Vietnam (2.139) și alte țări (10.422).

Cu toate acestea, nevoia și mai mare de forță de muncă străină se observă din numărul mare de solicitări pentru eliberarea avizelor de angajare depuse de angajatorii români pentru 2022, care s-a ridicat la 138.350 de persoane, cu 40% peste plafonul stabilit de Guvern.

Din numărul mare de solicitări se poate observa că piața muncii ar fi putut absorbi o forță de muncă mult mai mare din străinătate, dacă i s-ar fi permis.

În comparație, pentru anul 2021, numărul de solicitări de avize s-a ridicat la 59.587, cu 10% peste plafonul stabilit.

Pentru anul 2023, Guvernul a stabilit un contingent de 100.000 de lucrători străini pe care România îi poate accepta.

Acest lucru reflectă necesitatea continuă de forță de muncă din afara UE pentru a acoperi nevoile companiilor din România.