Siegfried Mureșan a prezentat programul de guvernare PNL-USR-UDMR: fără taxe noi în 2027, TVA de 19% condiționat de situația bugetară și investiții de cel puțin 10 miliarde de euro anual

Premierul desemnat Siegfried Mureșan a prezentat miercuri principalele direcții ale programului de guvernare negociat de PNL, USR și UDMR, document structurat în 28 de capitole și centrat pe reformarea administrației, disciplină fiscal-bugetară, investiții, infrastructură, energie, digitalizare și atragerea fondurilor europene.

Pentru mediul economic, una dintre principalele prevederi este angajamentul de a nu introduce impozite noi în 2027, menținerea cotei unice și reducerea TVA la 19%, însă numai în condițiile în care situația bugetară permite această măsură. În paralel, documentul propune reguli fiscale anunțate cu cel puțin șase luni înainte și măsuri pentru reducerea poverii fiscale asupra muncii.

Programul pune accent pe transformarea investițiilor publice și a fondurilor europene în principalele instrumente pentru dezvoltarea economică, cu obiectivul declarat de a mobiliza cel puțin 10 miliarde de euro anual începând din 2027 pentru infrastructură, educație, sănătate și dezvoltarea companiilor.

Reforma administrației și reducerea cheltuielilor publice

Prima direcție a programului este reforma administrației centrale și locale. Documentul propune reducerea numărului de parlamentari și secretari de stat, precum și comasarea instituțiilor care au atribuții similare.

Măsurile ar urma să fie fundamentate printr-un audit funcțional, astfel încât să fie eliminate suprapunerile instituționale și cheltuielile considerate inutile.

Programul prevede că, din iulie 2027, jumătate din economiile realizate prin reforma administrației ar urma să fie direcționate către reducerea taxelor pe salarii.

O altă componentă vizează stimularea asocierii localităților pentru proiecte comune de infrastructură și servicii publice, inclusiv drumuri, rețele de apă și școli.

Companiile de stat, criterii de performanță și listări la bursă

Programul propune schimbarea modului de administrare a companiilor de stat, prin selectarea conducerilor pe criterii de competență și prin introducerea unor indicatori de performanță care să condiționeze remunerația și menținerea funcției.

Documentul prevede, de asemenea, posibilitatea listării unor companii de stat la bursă. Potrivit programului, cetățenii români ar urma să aibă prioritate în procesul de achiziție a acțiunilor, iar veniturile obținute de stat ar fi direcționate către investiții.

O noutate menționată în document este constituirea unor conturi de economii pentru copii, alimentate din aceste venituri și accesibile după împlinirea vârstei de 18 ani.

Fiscalitate: fără impozite noi în 2027 și TVA de 19%, condiționat de buget

În zona fiscală, programul PNL-USR-UDMR propune menținerea cotei unice și afirmă explicit că în 2027 nu vor fi introduse impozite noi.

Reducerea TVA la 19% este prevăzută ca obiectiv, însă formularea programului o condiționează de evoluția situației bugetare.

Pentru companii, predictibilitatea fiscală este susținută prin propunerea ca orice modificare a Codului fiscal să fie anunțată cu cel puțin șase luni înainte.

În paralel, programul prevede digitalizarea relației dintre contribuabil și administrația fiscală. Declarațiile ar urma să fie precompletate, inclusiv pentru PFA-uri, iar plata obligațiilor fiscale să fie simplificată.

Un alt obiectiv este compensarea datoriilor statului către companii cu obligațiile fiscale ale acestora. Practic, firmele care au de recuperat bani de la stat ar urma să poată suspenda plata unor taxe până la recuperarea sumelor datorate.

Sprijin pentru companiile care produc și exportă în România

Programul propune o schimbare a mecanismelor de acordare a ajutoarelor de stat, cu accent pe firmele care produc, exportă și creează valoare adăugată în România.

Companiile beneficiare ar urma să își asume menținerea locurilor de muncă pentru cel puțin cinci ani.

Totodată, firmele românești cu potențial de extindere ar urma să fie sprijinite pentru dezvoltarea pe piețele externe și transformarea în lideri regionali.

Documentul propune inclusiv orientarea ajutoarelor de stat către mecanisme precum subvenționarea dobânzilor bancare și creditele fiscale.

Energia: investiții în producție, rețele și stocare

Sectorul energetic ocupă un capitol important în programul de guvernare.

Sunt prevăzute investiții în hidroenergie, reactoarele de la Cernavodă, exploatarea gazelor din Marea Neagră, rețele, capacități de stocare și interconectare.

Obiectivul declarat este reducerea dependenței de importuri și creșterea capacității interne de producție.

Programul include și valorificarea resurselor minerale și a materiilor prime critice, precum și modernizarea sistemelor de termoficare din marile orașe.

Pentru gospodăriile cu venituri mici este prevăzut un mecanism de sprijin direct pentru plata facturilor la energie, inclusiv la gaze.

Investițiile publice: prioritate pentru proiectele deja începute

Programul propune o schimbare a modului în care sunt prioritizate investițiile publice.

Principiul enunțat este finalizarea proiectelor începute înaintea lansării unor noi șantiere, cu prioritate pentru infrastructură rutieră, energie, spitale și școli.

Pentru fiecare investiție publică ar urma să fie publicate costurile, termenele și stadiul lucrărilor.

În plus, regulile privind intensitatea ajutoarelor de stat ar urma să țină cont de județele cu indicatori economici sub media regională.

Autostrăzi și infrastructură: Moldova, Transilvania și Unirea, între priorități

Programul include explicit finalizarea unor mari proiecte de infrastructură aflate în construcție.

Sunt menționate Sibiu-Pitești, Autostrada Moldovei, Autostrada Transilvania și Autostrada Unirii, alături de obiectivul de a asigura plata la timp a constructorilor.

Pentru regiunea Moldovei, includerea Autostrăzii Moldovei și a Autostrăzii Unirii în lista proiectelor prioritare are implicații directe asupra conectivității economice și asupra relațiilor comerciale dintre estul țării, restul României și piețele europene.

Programul mai prevede modernizarea infrastructurii feroviare, dezvoltarea trenurilor metropolitane, îmbunătățirea transportului pe Dunăre și dezvoltarea porturilor.

Cel puțin 10 miliarde de euro anual din fonduri europene

Fondurile europene sunt prezentate drept principal instrument de finanțare a dezvoltării.

Programul prevede închiderea PNRR, iar proiectele care nu pot fi finalizate prin acest mecanism urmează să fie transferate către alte surse de finanțare.

Din 2027, obiectivul este mobilizarea a cel puțin 10 miliarde de euro anual pentru școli, spitale, infrastructură și dezvoltarea companiilor.

Programul promite, de asemenea, simplificarea procedurilor de accesare pentru administrațiile locale și mediul privat.

În plan european, documentul include finalizarea aderării României la OCDE și apărarea intereselor țării în negocierile privind viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034.

Sănătatea: digitalizarea traseului pacientului și finanțarea pe servicii

În sănătate, programul propune ca medicul de familie să devină principalul punct de acces în sistem, iar traseul pacientului să fie digitalizat.

Finanțarea pentru prevenție ar urma să fie majorată, fiind propuse programe de depistare precoce a bolilor cardiovasculare, screening pentru nou-născuți și extinderea vaccinării compensate.

Pentru pacienții cu cancer și boli rare sunt prevăzute trasee medicale mai clare și acces mai rapid la tratamente inovatoare.

O altă schimbare vizează finanțarea spitalelor pe baza serviciilor efectiv prestate, alături de un management profesionist și achiziții realizate prin consorții spitalicești.

Noua lege a salarizării și reforma pensiilor speciale

Programul include adoptarea unei noi legi a salarizării unitare.

Principiul enunțat este „salariu egal pentru muncă egală”, fără diminuarea veniturilor actuale, cu obiectivul de a crea un sistem predictibil pentru angajații din sectorul public.

În ceea ce privește pensiile speciale, documentul propune finalizarea reformei, inclusiv pentru sistemele de apărare și ordine publică.

Calculul pensiilor ar urma să țină cont de contribuție și vechime, în acord cu principiile generale ale sistemului public, în timp ce specificul profesiilor respective ar fi reflectat prin reguli distincte privind vârsta de pensionare. Pentru persoanele apropiate de pensionare este prevăzută o perioadă de tranziție.

Digitalizarea statului și utilizarea inteligenței artificiale

Programul stabilește pentru 2028 obiectivul ca cel puțin jumătate dintre serviciile publice să fie disponibile integral online.

Un alt obiectiv este ca cinci milioane de români să aibă identitate digitală și să poată utiliza serviciile publice direct de pe telefon.

Inteligența artificială ar urma să fie utilizată în administrație, cu respectarea regulilor privind protecția datelor.

Pentru persoanele care nu sunt familiarizate cu tehnologia sunt prevăzute puncte de sprijin prin biblioteci, Poșta Română și organizații neguvernamentale.

Educație, agricultură și dezvoltare rurală

În educație, programul pune accent pe reducerea abandonului școlar, prin mese și burse pentru copiii din familii vulnerabile.

Este prevăzută extinderea rețelei de creșe și grădinițe, consolidarea învățământului dual și accentuarea competențelor de bază.

Profesorii ar urma să beneficieze de o primă de performanță stabilită la nivelul școlii.

În agricultură, programul prevede, începând din 2027, mecanisme de despăgubire pentru fermierii afectați de secetă, prime de instalare pentru tinerii fermieri și acces la credite avantajoase.

Investițiile în irigații și retenția apei, dezvoltarea cooperativelor și sprijinirea produselor românești sunt alte direcții incluse în document.

Locuire și piața muncii

Programul propune construirea de locuințe pentru tineri și familii, cămine pentru studenți și locuințe de serviciu pentru medici, profesori și polițiști.

Este prevăzută și facilitarea accesului la credite pentru prima locuință.

În ceea ce privește piața muncii, studenții care lucrează ar urma să primească sprijin pentru chirie, iar persoanele care își găsesc un loc de muncă în altă localitate ar putea beneficia de sprijin pentru transport.

Din 2027 este prevăzută eliminarea supraimpozitării muncii part-time în sănătate și educație, precum și pentru studenții care lucrează.

Mediu și dezvoltare rurală

Programul leagă politica agricolă de dezvoltarea infrastructurii rurale.

Executivul propus își asumă reducerea diferențelor dintre sate și orașe prin extinderea accesului la apă, canalizare, gaze, iluminat public și drumuri modernizate.

În domeniul mediului sunt prevăzute utilizarea sateliților, dronelor și instrumentelor digitale pentru combaterea tăierilor ilegale și identificarea surselor de poluare.

Sunt incluse, de asemenea, extinderea împăduririlor, transparență privind calitatea aerului și apei și dezvoltarea sistemului de returnare a ambalajelor.

Apărare și industria națională

Un alt capitol important este apărarea.

Programul prevede creșterea graduală a investițiilor în apărare către 5% din PIB, cu orientarea fondurilor către echipamente, infrastructură, tehnologie, securitate cibernetică și dezvoltarea industriei naționale de apărare.

Documentul pune accent pe conectarea industriei românești la necesitățile Armatei și la instrumentele europene de finanțare, inclusiv SAFE.

Marea Neagră este menționată explicit în perspectiva rolului României în arhitectura regională de securitate.

Diaspora și revenirea românilor în țară

Programul tratează revenirea românilor din diaspora ca obiectiv economic și social.

Sunt prevăzute măsuri pentru sprijinirea celor care se întorc în România în găsirea unui loc de muncă, recunoașterea mai rapidă a diplomelor și accesul la microcredite pentru deschiderea unor afaceri.

Documentul include și măsuri pentru copiii rămași în țară în perioada în care părinții lucrează în străinătate.

Un program cu accent pe reformă, investiții și predictibilitate fiscală

Cele 28 de direcții prezentate de Siegfried Mureșan pun în centrul politicii economice reducerea cheltuielilor publice, predictibilitatea fiscală, stimularea investițiilor private, utilizarea fondurilor europene și accelerarea proiectelor de infrastructură.

Pentru mediul de afaceri, principalele repere sunt lipsa unor noi impozite în 2027, menținerea cotei unice, perspectiva reducerii TVA la 19% în funcție de situația bugetară, reguli fiscale anunțate din timp, sprijinirea companiilor care produc și exportă și mobilizarea anuală a cel puțin 10 miliarde de euro pentru investiții.

În paralel, documentul propune reforme ample în administrație, companiile de stat, energie, sănătate, educație, digitalizare, infrastructură și protecție socială, precum și măsuri pentru consolidarea industriei naționale și atragerea investițiilor.

Programul prezentat de premierul desemnat urmează să intre în etapa parlamentară, alături de lista viitorului Cabinet.