SUA a analizat piața comerțului cu alimente din România, care a depășit 40 de miliarde de dolari. Ce sfaturi le dau exportatorilor americani?

România are, de regulă, 15 sărbători legale oficiale în 2025, ceea ce marchează o creștere față de anii anteriori. Conform practicii uzuale, atunci când aceste zile libere cad marți sau joi, ele sunt frecvent prelungite pentru a crea un weekend de patru zile, potrivit unui raport al Departamentului de Agricultură al SUA care oferă recomandări pentru exportatorii americani interesați de piața din România.

Este recomandat ca firmele americane interesate să consulte din timp calendarul oficial al sărbătorilor legale, pentru a evita planificarea vizitelor în perioadele respective. De asemenea, este important de menționat că în România datele sunt notate în formatul zi/lună/an, se arată în document.

Reprezentanții din SUA pot contacta direct companiile românești, iar întâlnirile față în față sunt apreciate și pot contribui semnificativ la creșterea credibilității. De cele mai multe ori, deciziile sunt luate de o singură persoană cu autoritate, care nu este neapărat managerul de achiziții.

Avantaje și provocări Avantaje:

România are acces maritim și o rețea logistică bine pusă la punct. Românii cheltuiesc aproximativ 40% din venituri pentru alimente. Cheltuielile de marketing sunt reduse. Există o cerere tot mai mare pentru produse de calitate superioară, susținută de creșterea veniturilor și dezvoltarea retailului modern.

Provocări:

Exporturile din SUA pot fi dezavantajate de taxele vamale și barierele netarifare impuse de UE. Furnizorii europeni se bucură de avantaje competitive datorită proximității geografice și livrării rapide. Produsele alimentare americane sunt percepute de către consumatorii români ca fiind prea procesate și mai puțin sănătoase.

Vânzările sezoniere: Perioadele de Crăciun și Paște oferă oportunități importante de vânzări, vânzările din decembrie fiind de două-trei ori mai mari decât media lunilor obișnuite. Comercianții îmi prelungesc programul pentru a face față fluxului mare de clienți. În aceste perioade, se promovează mai ales produsele premium, deoarece consumatorii tind să cheltuie mai mult.

Caracteristicile consumatorilor: Comportamentul de cumpărare alimentară din România a evoluat considerabil, cu o orientare tot mai clară către diversitate și influențe internaționale.

Mulți consumatori români continuă să caute cel mai bun echilibru între calitate și preț, punând accent pe valoarea achizițiilor.

Majoritatea categoriilor de produse alimentare și băuturi sunt dominate de mărci consacrate, iar produsele noi necesitată un efort de promovare semnificativ pentru a intra pe piață.

Exportatorii americani ar trebui să construiască relații solide cu importatori, distribuitori, rețele de supermarketuri și comercianți locali, aceștia fiind esențiali pentru succesul pe piața din România.

STRUCTURA ȘI TENDINȚELE SECTORULUI DE PIAȚĂ

Demografia consumatorilor: Românii cu vârste între 35 și 39 de ani au cele mai ridicate venituri, dar până în 2040 acest prag va fi atins de grupa 40-44 de ani.

Aceste categorii de vârstă generează o cerere tot mai mare pentru bunuri și servicii destinate familiei, precum transport, educație și produse pentru casă. Totodată, se estimează o scădere moderată a numărului de gospodării până în 2040.

Numărul cuplurilor cu copii este în scădere și va ajunge să reprezinte doar 19,8% din totalul gospodăriilor, cu o reducere de 17,7%. Tinerii de 20 de ani investesc mai mult în mâncare, divertisment și comunicații.

Datele INSSE pentru 2024 arată că venitul mediu lunar pe gospodărie a fost de 1.677 USD, respectiv 670 USD per persoană, în creștere cu 15,9% față de anul precedent. Cheltuielile lunare au fost de 1.430 USD, cu o majorare de 13,1%. 35% din consum a mers pe alimente și băuturi nealcoolice, 7,3% pe alcool și tutun, iar doar 1,8% pe restaurante sau hoteluri.

Piața de retail din România a fost estimată la 61,5 miliarde dolari în 2024, din care 40,5 miliarde dolari au reprezentat comerțul cu alimente. În ciuda unei scăderi a inflației, costul ridicat al vieții a continuat să afecteze sectorul.

Facturile mari la energie și utilități au dus la ajustări ale bugetelor gospodăriilor, iar consumatorii s-au axat pe bunuri esențiale, urmărind oferte pentru a reduce cheltuielile.

Astfel, chiar dacă valoarea vânzărilor a crescut, volumul acestora a fost limitat din cauza unei atitudini prudente din partea consumatorilor.

Retailerii de produse alimentare au rămas dominanți în peisajul comercial în 2024, cu o parte consistentă din cheltuieli dedicate mâncării și băuturii.

Chiar dacă inflația alimentelor s-a temperat față de 2023, ea a rămas un factor de presiune asupra gospodăriilor, menținând atenția consumatorilor pe prețuri accesibile.

Conform Euromonitor, piața de retail a atins 61,5 miliarde dolari în 2024, iar segmentul alimentar a fost estimat la 40,5 miliarde dolari, inclusiv online.

România trece printr-o etapă de consolidare a comerțului electronic, cu un ritm de creștere anual de peste 10%. Factorii favorizanți includ investițiile în logistică, diversificarea metodelor de plată, utilizarea inteligenței artificiale și extinderea comerțului digital în zonele rurale.

Economia informală din România rămâne o problemă structurală. Deși datele pe 2023 și 2024 nu sunt definitive, estimările sugerează o pondere ridicată încă, după cele 29% din PIB înregistrate în 2022. Această situație este asociată cu taxe și contribuții sociale ridicate (circa 45% din venitul brut) și salarii mai mici față de Europa Occidentală.

Factorii principali sunt ocuparea ilegală, evaziunea fiscală și afacerile neînregistrate, provenite din producție subterană, activități ilegale sau tranzacții neraportate.

Potrivit INS, sectorul de retail se numără printre cele mai afectate de economia informală. În ciuda creșterii plăților cu cardul, utilizarea numerarului rămâne ridicată, ceea ce alimentează fenomenul.

Ca urmare, autoritățile au introdus limite pentru plăți cash la firme și populație. Deși mai permisive decât cele planificate inițial, măsurile arată o tendință de formalizare a economiei și creștere a colectării fiscale.

Românii continuă să aprecieze livrările la domiciliu, varietatea de produse, prețurile competitive și politicile flexibile de retur. Numărul comenzilor online ridicate din magazin a crescut în 2024, stimulând achizițiile spontane la fața locului. Aceste caracteristici diferențiază comerțul online și contribuie la expansiunea sa.

Obiceiurile de consum s-au adaptat la costurile ridicate ale vieții. În ciuda tradiției de producător de carne procesată, creșterea prețurilor la carnea crudă, energia pentru procesare, ambalajele și logistica au făcut dificilă menținerea unor prețuri accesibile.

Astfel, mulți consumatori s-au orientat spre carne refrigerată neambalată, mai accesibilă, vândută în magazine specializate sau la tejghea, inclusiv în rețele internaționale. Această tendință reflectă prioritizarea nevoilor zilnice și susține micii comercianți locali.

Consumul de carne procesată rămâne important, fiind cea mai mare categorie alimentară în 2024, chiar dacă prudența consumatorilor a afectat volumul vânzărilor. Cu toate acestea, cererea pentru produse ca salam, cârnați, hot dog, șuncă și bacon rămâne ridicată, susținută de tradiția consumului local.