Companii
Topul și diversitatea din mediul de afaceri al regiunii Nord-Est: O privire asupra performanțelor și inovațiilor economice
Forbes a realizat un top a celor mai bune zone pentru business, top întocmit pe baza unei metodologii inspirate de ediția americană a revistei Forbes, prin analizarea celor mai relevanți indicatori macroeconomici și socio-economici. Pe baza acestui top și a altor informații despre mediul de afaceri din Regiunea Nord-Est a României, am extras câteva companii de top care domină diverse sectoare economice în această zonă.
Această metodologie a fost adaptată pentru a reflecta mai precis specificitatea economiei românești. Astfel, criteriile utilizate pentru evaluarea atractivității zonelor de afaceri au inclus Produsul Intern Brut, investițiile străine directe, salariul mediu net, rata șomajului, numărul de companii active, cifra de afaceri și profitul net realizat, infrastructura rutieră și feroviară modernizată, traficul aerian, precum și numărul de locuințe și instituții de învățământ.
Pentru a ajusta corect valorile în funcție de populația fiecărui județ, au fost acordate punctaje suplimentare zonelor care beneficiază de aeroporturi și celor implicate în mai multe proiecte smart-city în desfășurare.
Datele utilizate au fost obținute de la Comisia Națională de Strategie și Prognoză, Institutul Național de Statistică, Registrul Comerțului, Termene.ro și Asociația Aeroporturilor din România (AAR).
Pe baza acestui top și a altor informații despre mediul de afaceri din Regiunea Nord-Est a României, am extras câteva companii de top care domină diverse sectoare economice în această zonă. Aceste entități de marcă nu doar că influențează peisajul economic local prin volumul mare de activități și venituri generate, dar și prin contribuția lor la crearea locurilor de muncă și la dezvoltarea infrastructurii regionale.
În plus, mediul de afaceri din Regiunea Nord-Est se caracterizează prin diversitatea sa, incluzând atât companii multinaționale cât și afaceri locale de succes. Această regiune este cunoscută pentru potențialul său agricol, dar și pentru creșterea sectorului IT&C în ultimii ani, subliniind o tranziție către economia digitală. Companiile de top din Nord-Estul României se adaptează continuu la schimbările globale și la cerințele pieței, contribuind semnificativ la creșterea economică și la atragerea investițiilor în zonă.
Cele mai bune zone de afaceri din România, Ediția 2024:
- Locul 1 – București: Tot mai sus
- Locul 2 – Timiș: Prin investiții și cultură
- Locul 3 – Cluj: În centrul atenției
Clasamentul celor șase județe din Regiunea Nord-Est
Iată informațiile despre județele Iași, Suceava, Botoșani, Neamț, Bacău și Vaslui din topul realizat de Forbes:
Iași, pe locul 16
- Regiune de dezvoltare: Nord-Est
- Populație județ după domiciliu: 991.509
- PIB (mld. lei): 55,4
- Stoc investiții străine directe 1 ian. 2023 (mld. lei): 2,2
- Salariu mediu net lunar 2023 (lei): 4.476
- Șomaj la sfârșitul anului 2023 (%): 3,1
Suceava pe locul 28
- Regiune de dezvoltare: Nord-Est
- Populație județ după domiciliu: 763.960
- PIB (mld. lei): 28,6
- Stoc investiții străine directe 1 ian. 2023 (mld. lei): 1,3
- Salariu mediu net lunar 2023 (lei): 3.462
- Șomaj la sfârșitul anului 2023 (%): 5,3
Botoșani pe locul 39
- Regiune de dezvoltare: Nord-Est
- Populație județ după domiciliu: 455.988
- PIB (mld. lei): 15,1
- Stoc investiții străine directe 1 ian. 2023 (mld. lei): 0,2
- Salariu mediu net lunar 2023 (lei): 3.344
- Șomaj la sfârșitul anului 2023 (%): 2,9
Neamț pe locul 40
- Regiune de dezvoltare: Nord-Est
- Populație județ după domiciliu: 552.141
- PIB (mld. lei): 22,3
- Stoc investiții străine directe 1 ian. 2023 (mld. lei): 0,5
- Salariu mediu net lunar 2023 (lei): 3.468
- Șomaj la sfârșitul anului 2023 (%): 4,3
Bacău pe locul 36
- Regiune de dezvoltare: Centru-Est
- Populație județ după domiciliu: 722.835
- PIB (mld. lei): 31,0
- Stoc investiții străine directe 1 ian. 2023 (mld. lei): 2,7
- Salariu mediu net lunar 2023 (lei): 3.803
- Șomaj la sfârșitul anului 2023 (%): 2,5
Vaslui pe locul 41
- Regiune de dezvoltare: Nord-Est
- Populație județ după domiciliu: 513.517
- PIB (mld. lei): 14,0
- Stoc investiții străine directe 1 ian. 2023 (mld. lei): 0,2
- Salariu mediu net lunar 2023 (lei): 3.359
- Șomaj la sfârșitul anului 2023 (%): 8,0
Cauze ale decalajelor între regiuni și județe
Diferențele semnificative în clasamentul județelor din România reflectă o serie de factori interconectați care influențează dezvoltarea economică regională și pot explica discrepanțele observate între nord-estul țării și alte regiuni mai dezvoltate, cum ar fi Bucureștiul, Timișoara sau Cluj-Napoca. Aceste disparități sunt rezultatul unei combinații complexe de factori structurali, socio-economici și politici de dezvoltare regională.
- Istoricul economic și industrial: Nord-estul României a fost puternic influențat de industrializarea comunistă, cu accent pe industria grea și manufacturieră, precum și pe agricultura extensivă. După tranziția către economia de piață, unele regiuni au avut dificultăți în adaptarea la cerințele unei economii globalizate, în timp ce alte regiuni mai urbanizate și mai accesibile au prosperat datorită diversificării economice și a infrastructurii dezvoltate.
- Infrastructură și accesibilitate: Un factor crucial în diferențele economice regionale îl reprezintă infrastructura rutieră, feroviară și de transport în general. Regiunile cu acces mai limitat la rețele de transport rapide și eficiente pot întâmpina dificultăți în atragerea investițiilor și în dezvoltarea afacerilor. De exemplu, lipsa autostrăzilor și a conexiunilor feroviare moderne poate împiedica integrarea economică și schimburile comerciale eficiente cu alte regiuni sau țări.
- Acces la fonduri europene și alte surse de finanțare: Unele județe pot avea dificultăți în atragerea și utilizarea eficientă a fondurilor europene destinate dezvoltării regionale. Lipsa de capacitate administrativă și de proiecte competitive poate reduce accesul la aceste resurse, afectând în mod direct capacitatea de a finanța proiecte de infrastructură, inovare sau dezvoltare economică.
- Forța de muncă și educație: Disponibilitatea și calificarea forței de muncă sunt cruciale pentru atragerea investițiilor în sectoarele de înaltă tehnologie și de servicii. Regiunile cu o forță de muncă insuficient calificată sau cu o infrastructură educațională subdezvoltată pot întâmpina dificultăți în a răspunde cerințelor pieței de muncă moderne. În unele cazuri, tinerii calificați migrează către alte regiuni sau chiar către alte țări, exacerbând decalajele economice regionale.
- Dependența de industrii tradiționale: În nord-estul României, unele județe sunt puternic dependente de industrii tradiționale cu productivitate relativ scăzută, cum ar fi industria textilă sau prelucrarea lemnului. Aceste sectoare pot avea o contribuție importantă la ocuparea forței de muncă, dar pot fi vulnerabile la schimbările economice și la competiția globală. Diversificarea economiei și sprijinirea sectoarelor cu potențial de creștere mai mare ar putea reduce dependența excesivă de industrii tradiționale.
- Politicile de dezvoltare regională: Implementarea eficientă a politicii de dezvoltare regională poate influența semnificativ evoluția economică a unei regiuni. Politici ineficiente sau lipsa de coeziune între autoritățile locale și centrale pot împiedica implementarea proiectelor strategice și inițiativele de stimulare a creșterii economice. Coordonarea și planificarea strategică sunt esențiale pentru utilizarea eficientă a resurselor disponibile și pentru stimularea dezvoltării economice inclusivă în toate regiunile țării.
Cauze ale disparităților între regiuni și județe
Disparitățile economice semnificative dintre regiunile dintr-o țară pot fi rezultatul unei combinații complexe de factori istorici, geografici, socio-economici și politici. În multe țări, inclusiv în România, aceste disparități sunt adâncite de procese istorice lungi și dezechilibre regionale persistente. În general, regiunile urbane mari și cele situate în apropierea centrelor economice principale au tendința de a se dezvolta mai rapid și de a atrage mai multe investiții în comparație cu regiunile periferice sau ruralizate.
O cauză majoră a disparităților economice este infrastructura subdezvoltată sau lipsa conectivității. Regiunile cu infrastructură rutieră, feroviară sau digitală deficitară pot întâmpina dificultăți în atragerea investițiilor, dezvoltarea afacerilor și accesul la piețele externe. Aceste deficiențe pot crea bariere în calea creșterii economice durabile și inclusivității sociale, amplificând decalajele economice între regiuni.
Factorii de natură demografică și migrația internă joacă, de asemenea, un rol semnificativ în disparitățile economice. Concentrația populației tânără și calificată în marile orașe și în regiunile mai dezvoltate poate conduce la o agravare a decalajelor socio-economice. În același timp, regiunile mai puțin dezvoltate se confruntă cu îmbătrânirea populației și cu o forță de muncă mai puțin calificată, ceea ce poate împiedica atragerea investițiilor și inovațiilor.
Politica de dezvoltare regională și nivelul de guvernare joacă un rol crucial în reducerea disparităților economice. Implementarea eficientă a politicii regionale și coordonarea între autoritățile centrale și locale sunt esențiale pentru a asigura utilizarea eficientă a resurselor și pentru a promova creșterea economică echilibrată în toate regiunile. Este important ca strategiile de dezvoltare regională să abordeze specificitățile și nevoile fiecărei regiuni, sprijinind sectoarele cu potențial de creștere și încurajând inovația și antreprenoriatul local.
Pe lângă politicile de dezvoltare regională, accesul la finanțare și la resursele financiare joacă un rol crucial în reducerea disparităților economice. Regiunile cu capacitate redusă de a atrage și utiliza fonduri europene sau alte surse de finanțare riscă să rămână în urmă în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii, educației și inovației. Stimularea accesului egal la finanțare și sprijinirea antreprenoriatului local pot contribui semnificativ la reducerea decalajelor economice și sociale.
Abordarea disparităților economice între regiuni necesită o viziune holistică și integrată, care să combine politici de dezvoltare regională coerente, investiții în infrastructură și conectivitate, stimularea forței de muncă calificate și promovarea inovației. Numai printr-o astfel de abordare complexă și susținută se poate asigura o creștere economică echilibrată și durabilă în toate regiunile unei țări.
Cele mai mari companii în regiunea Moldovei, în 2023
În 2023, în regiunea Moldovei, cele mai mari 60 de companii, incluzând primele 10 din fiecare dintre județele Suceava, Iași, Neamț, Bacău, Vaslui și Botoșani, au generat o cifră de afaceri impresionantă de 35,349 miliarde de lei în anul 2022.
Aceasta reprezintă o creștere semnificativă de 25% față de anul precedent, când aceste companii au înregistrat o cifră de afaceri totală de 28,281 miliarde de lei, conform analizei efectuate. Principalele domenii în care activează aceste companii includ industria alimentară, transporturile și construcțiile.
Studiul ScaleOut 4×10 realizat de Fundația Romanian Business Leaders și ING Bank România a evidențiat că în total 330 de companii din regiunea Moldovei au activități de export, subliniind astfel contribuția semnificativă a acestor firme la economia regională și națională.
Județul Bacău a ocupat prima poziție în ceea ce privește cifra de afaceri a celor mai mari 10 companii, însumând 21,2 miliarde de lei în 2022.
De asemenea, conform studiului ScaleOut, 61 de companii antreprenoriale din Suceava au raportat venituri anuale de peste 10 milioane de euro, subliniind diversitatea și potențialul economic al regiunii.
În județul Iași, s-a constatat cea mai mare concentrație de companii cu cifre de afaceri peste 10 milioane de euro, respectiv 108, și cea mai mare pondere de firme cu activități de export, respectiv 88.
De asemenea, județul Botoșani a înregistrat cea mai rapidă creștere a cifrei de afaceri comparativ cu anul precedent, înregistrând o expansiune impresionantă de 41,4% în 2022.
Aceste date subliniază dinamismul și potențialul economic al regiunii Moldovei, evidențiind importanța sectorului privat și a antreprenoriatului local în susținerea creșterii economice și a dezvoltării regionale. Disparitățile în performanțele economice între județe reflectă diversitatea sectorială și specificitățile locale, dar și oportunitățile pentru implementarea strategiilor de creștere sustenabilă și echilibrată în întreaga regiune.
Județul Iași
În județul Iași, cifra de afaceri totală a celor mai mari 10 companii antreprenoriale a crescut cu 29,6% în 2022, de la 2,2 miliarde de lei în 2021 la 2,86 miliarde de lei. Industriile dominante pentru aceste companii includ construcțiile, transporturile, industria alimentară și agribusiness-ul, conform analizei ScaleOut.
De asemenea, 108 firme fondate de antreprenori din Iași au înregistrat venituri anuale de peste 10 milioane de euro, subliniind rolul important al inovării și diversificării în creșterea economică regională.
Județul Vaslui
În 2022, cifra de afaceri totală a celor mai mari 10 companii antreprenoriale din județul Vaslui a crescut cu 15,8%, de la 1,8 miliarde de lei în 2021 la 2,1 miliarde de lei. Industria alimentară, cu accent pe domeniul cărnii, domină sectorul celor mai mari companii antreprenoriale din Vaslui.
În Vaslui, doar 26 de companii antreprenoriale au reușit să atingă venituri anuale de peste 10 milioane de euro în 2022, reflectând provocările și oportunitățile specifice ale pieței locale.
Județul Bacău
Județul Bacău a înregistrat o creștere semnificativă a cifrei de afaceri a celor mai mari 10 companii antreprenoriale, ajungând la 21,2 miliarde de lei în 2022, ceea ce reprezintă o expansiune de 20,9% față de nivelul de 17,5 miliarde de lei din 2021. Principalele sectoare economice în care activează aceste companii includ retailul de bricolaj, construcțiile, agribusiness-ul și industria alimentară.
Top 3 companii în Regiunea Nord-Est
Iași
Topul după cifra de afaceri:
- PHINIA DELPHI ROMANIA S.R.L.
- Cifra de afaceri: 1,746,662,181 lei
- Angajați: 1,778
- AMAZON DEVELOPMENT CENTER (ROMANIA) SRL
- Cifra de afaceri: 616,776,705 lei
- Angajați: 4,234
- CONEX DISTRIBUTION SA
- Cifra de afaceri: 528,590,177 lei
- Angajați: 677
Topul după profit net:
- BRIKSTON CONSTRUCTION SOLUTIONS S.A.
- Profit net: 89,298,660 lei
- Angajați: 398
- PHINIA DELPHI ROMANIA S.R.L.
- Profit net: 47,357,681 lei
- Angajați: 1,778
- FERMADOR SRL
- Profit net: 38,700,536 lei
- Angajați: 557
Topul după numărul de angajați:
- AMAZON DEVELOPMENT CENTER (ROMANIA) SRL
- Angajați: 4,234
- PHINIA DELPHI ROMANIA S.R.L.
- Angajați: 1,778
- APAVITAL SA
- Angajați: 1,395
Suceava
Topul după cifra de afaceri:
- EGGER ROMANIA SRL
- Cifra de afaceri: 2,285,280,664 lei
- Angajați: 821
- AMBRO SA
- Cifra de afaceri: 626,869,642 lei
- Angajați: 625
- TRUTZI SRL
- Cifra de afaceri: 425,415,390 lei
- Angajați: 360
Topul după profit net:
- AMBRO SA
- Profit net: 77,070,823 lei
- Angajați: 625
- TEHNO WORLD SRL
- Profit net: 41,426,128 lei
- Angajați: 207
- EGGER ROMANIA SRL
- Profit net: 37,295,539 lei
- Angajați: 821
Topul după numărul de angajați:
- SET-CORPORATION SRL
- Angajați: 909
- EGGER ROMANIA SRL
- Angajați: 821
- ACET SA
- Angajați: 807
Bacău
Topul pe cifră de afaceri:
- DEDEMAN SRL
- Cifră de afaceri: 11,045,879,922 lei
- Număr de angajați: 12,245
- CHIMCOMPLEX SA BORZESTI
- Cifră de afaceri: 2,258,532,410 lei
- Număr de angajați: 1,688
- NITRAMONIA BC S.R.L.
- Cifră de afaceri: 2,106,326,009 lei
- Număr de angajați: 242
Topul pe profit net:
- DEDEMAN SRL
- Profit net: 1,702,616,369 lei
- Număr de angajați: 12,245
- CHIMCOMPLEX SA BORZESTI
- Profit net: 266,061,923 lei
- Număr de angajați: 1,688
- TEHNOSTRADE SRL
- Profit net: 147,966,534 lei
- Număr de angajați: 3,423
Topul pe număr de angajați:
- DEDEMAN SRL
- Număr de angajați: 12,245
- TEHNOSTRADE SRL
- Număr de angajați: 3,423
- AGRICOLA INTERNATIONAL SA
- Număr de angajați: 1,914
Neamț
Topul pe cifră de afaceri:
- AUTONOM SERVICES S.A.
- Cifră de afaceri: 636,113,048 lei
- Număr de angajați: 416
- KOBER SRL
- Cifră de afaceri: 498,846,145 lei
- Număr de angajați: 782
- TRW AIRBAG SYSTEMS SRL
- Cifră de afaceri: 428,516,033 lei
- Număr de angajați: 1,626
Topul pe profit net:
- DANLIN XXL SRL
- Profit net: 68,673,611 lei
- Număr de angajați: 323
- KOBER SRL
- Profit net: 62,076,586 lei
- Număr de angajați: 782
- AUTONOM SERVICES S.A.
- Profit net: 57,792,144 lei
- Număr de angajați: 416
Topul pe număr de angajați:
- TRW AIRBAG SYSTEMS SRL
- Număr de angajați: 1,626
- KOBER SRL
- Număr de angajați: 782
- RIFIL SA
- Număr de angajați: 715
Botoșani
Topul pe cifră de afaceri:
- DOLY-COM DISTRIBUTIE SRL
- Cifră de afaceri: 365,828,656 lei
- Număr de angajați: 437
- ELSACO ELECTRONIC SRL
- Cifră de afaceri: 344,403,264 lei
- Număr de angajați: 229
- ROLANA TEX SRL
- Cifră de afaceri: 280,392,385 lei
- Număr de angajați: 275
Topul pe profit net:
- FORMENS SRL
- Profit net: 28,352,309 lei
- Număr de angajați: 900
- ELSACO ELECTRONIC SRL
- Profit net: 21,982,655 lei
- Număr de angajați: 229
- ELECTRO-ALFA INTERNATIONAL SRL
- Profit net: 19,508,803 lei
- Număr de angajați: 207
Topul pe număr de angajați:
- FORMENS SRL
- Număr de angajați: 900
- ARTSANA ROMANIA S.R.L.
- Număr de angajați: 504
- NOVA APASERV SA
- Număr de angajați: 461
Vaslui
Topul pe cifră de afaceri:
- PLANTAGRO-COM SRL
- Cifră de afaceri: 616,187,547 lei
- Număr de angajați: 166
- VANBET SRL
- Cifră de afaceri: 397,721,701 lei
- Număr de angajați: 797
- SAFIR SRL
- Cifră de afaceri: 268,412,154 lei
- Număr de angajați: 495
Topul pe profit net:
- COMCEREAL SA
- Profit net: 17,080,300 lei
- Număr de angajați: 99
- ENERGOCONSTRUCT SRL
- Profit net: 16,704,780 lei
- Număr de angajați: 99
- GAZ EST SA
- Profit net: 15,019,218 lei
- Număr de angajați: 93
Topul pe număr de angajați:
- RULMENTI SA
- Număr de angajați: 882
- VANBET SRL
- Număr de angajați: 797
- AQUAVAS SA
- Număr de angajați: 608
Câteva firme în cifre, proiecte și informații
Bacău
Dorinel Umbrărescu este un om de afaceri român cunoscut pentru implicarea sa în industria construcțiilor de infrastructură. El deține și controlează mai multe companii specializate în construcția și modernizarea drumurilor, autostrăzilor și altor proiecte de infrastructură. Printre cele mai notabile companii ale sale se numără:
- Spedition UMB
- Cifra de afaceri: Aproximativ 1 miliard lei (variază anual)
- Investiții: În echipamente de construcții de ultimă generație și tehnologie
- Proiecte: Autostrăzi și drumuri naționale în România, inclusiv segmente ale autostrăzilor A1, A3 și A7
- Acționari: Dorinel Umbrărescu și familia
- Tehnostrade
- Cifra de afaceri: Aproximativ 800 milioane lei (variază anual)
- Investiții: În utilaje și tehnologii de construcții, precum și în formarea angajaților
- Proiecte: Construcții de drumuri și autostrăzi, lucrări de infrastructură mare
- Acționari: Dorinel Umbrărescu și familia
- Aquila Construct
- Cifra de afaceri: Aproximativ 100 milioane lei (variază anual)
- Investiții: În dezvoltarea de proiecte rezidențiale și comerciale
- Proiecte: Construcții civile și industriale
- Acționari: Dorinel Umbrărescu și familia
Realizări și Impact
- Proiecte de infrastructură: Dorinel Umbrărescu și companiile sale au jucat un rol esențial în construcția și modernizarea infrastructurii rutiere din România. Printre proiectele majore se numără segmente importante din autostrăzile A1 (București – Nădlac), A3 (București – Borș) și A7 (Ploiești – Pașcani).
- Calitate și eficiență: Companiile sale sunt recunoscute pentru calitatea lucrărilor și pentru respectarea termenelor de finalizare a proiectelor, ceea ce le-a adus numeroase contracte cu statul român.
- Angajamente sociale: Dorinel Umbrărescu este cunoscut și pentru implicarea în diverse activități filantropice și sponsorizări în comunitatea locală.
Investiții și Expansiune
- Echipamente și tehnologie: Umbrărescu a investit semnificativ în echipamente moderne de construcții și tehnologii avansate pentru a asigura eficiența și calitatea proiectelor sale.
- Expansiune: Pe lângă construcțiile de drumuri și autostrăzi, companiile sale s-au diversificat în construcții civile și industriale, crescând astfel portofoliul de proiecte și domeniile de activitate.
Vaslui
Firma Katar Conneg este unul dintre principalii constructori din regiunea de nord-est a României, cu o performanță financiară în creștere semnificativă în ultimii ani. În 2023, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 97 milioane de lei, în creștere cu 45% față de anul anterior. Această evoluție pozitivă a continuat și în 2024, în primele trei luni raportând deja un rulaj de aproximativ 35 milioane de lei. Directorul general al Katar Conneg, Dragos Barceanu, estimează că trendul ascendent va continua, prognozând încheierea exercițiului financiar curent cu o cifră de afaceri de 175 milioane de lei, ceea ce ar reprezenta o creștere de circa 80%.
Această performanță solidă se datorează unui portofoliu robust de lucrări contractate evaluate la 780 de milioane de lei, care acoperă un orizont temporal de 3-4 ani. Pentru a susține această creștere și pentru a consolida poziția pe piață, conducerea Katar Conneg are planificate investiții semnificative. Acestea includ extinderea capacității operaționale pentru a gestiona un volum mai mare de proiecte simultan, achiziționarea de echipamente, utilaje și tehnologii de construcție de ultimă generație, precum și investiții în formarea și dezvoltarea competențelor angajaților.
Compania KATAR CONNEG S.R.L. are un număr total de 84 de angajați în ultimul an de activitate.
În anul 2023, cifra de afaceri a companiei KATAR CONNEG S.R.L. a fost de 93.770.942 lei (RON), iar profitul net al societății a fost de 3.060.032 lei (RON), având un profit brut de 3.656.055 lei (RON).
Obiectivul principal de activitate al companiei KATAR CONNEG S.R.L. este realizarea de lucrări de construcții pentru clădiri rezidențiale și nerezidențiale.
Suceava
EGGER ROMANIA SRL este o companie importantă în domeniul industriei lemnului și al prelucrării lemnului, având sediul în județul Suceava. Iată câteva aspecte relevante despre EGGER ROMANIA SRL:
- Domeniul de activitate: Compania este specializată în producția și prelucrarea lemnului, fiind cunoscută pentru fabricarea materialelor lemnoase, inclusiv plăci de PAL și MDF, folosite în diverse aplicații în industria construcțiilor și mobilierului.
- Cifra de afaceri și dimensiune: EGGER ROMANIA SRL are o cifră de afaceri semnificativă, conform datelor recente fiind înregistrată la 2,285 miliarde lei în 2022. Aceasta reflectă o poziție stabilă și influentă în economia locală și națională.
- Numărul de angajați: Cu un efectiv de 821 de angajați în ultimul an raportat, EGGER ROMANIA SRL contribuie semnificativ la piața muncii din Suceava, oferind locuri de muncă calificate și sustenabile.
- Impactul economic: Activitatea EGGER ROMANIA SRL are un impact important asupra economiei locale prin crearea de locuri de muncă, contribuții la bugetul local și regional, precum și prin dezvoltarea infrastructurii și a comunităților din jur.
- Strategia de dezvoltare: Compania EGGER se află într-un proces constant de extindere și modernizare a capacităților sale, investind în tehnologii noi și în creșterea eficienței operaționale pentru a răspunde cerințelor pieței și pentru a-și menține poziția de lider în industrie.
Prin activitatea sa robustă și angajamentul față de calitate și inovație, EGGER ROMANIA SRL joacă un rol vital în economia regională și în sectorul industrial al lemnului din România.
Botoșani
DOLY-COM DISTRIBUTIE SRL este un lider în abatorizarea bovinelor, ovinelor și cailor în România, fiind printre cei mai mari ambalatori de carne proaspătă din țară. Furnizează o gamă completă de produse pentru procesatori, revânzători și sectorul HoReCa, comercializate sub brandurile proprii sau brandurile partenerilor lor de retail.
Cifra de afaceri și profitul:
- Cifra de afaceri în anul 2023: 429,296,227 RON
- Profit net al societății: 3,262,517 RON
- Profit brut al companiei: 3,284,507 RON
Numărul de angajați:
- Compania DOLY-COM DISTRIBUTIE SRL are un total de 450 angajați în ultimul an de activitate.
Principalele caracteristici și angajamente ale companiei includ:
- Gamă diversificată de produse: Compania oferă soluții de carne proaspătă pentru comercianții din industria cărnii, inclusiv o gamă largă de mărci proprii de carne proaspătă și semipreparate, gata pentru comercializare.
- Standarde ridicate de calitate și siguranță: Implementarea unui sistem integrat care include managementul calității, al siguranței alimentare, al mediului și al securității și sănătății în muncă, conform standardelor ISO 9001:2015, ISO 22000:2005 și HACCP. Deținerea certificării FSSC 22000 versiunea 4.1 și a certificatului HALAL emis de Muftiatul Cultului Musulman din România demonstrează angajamentul lor față de siguranța alimentară și respectarea normelor internaționale.
- Măsuri stricte de igienă și siguranță: Compania pune accent pe asigurarea celor mai înalte standarde de igienă și siguranță alimentară prin instruirea continuă a personalului, igienizarea riguroasă a spațiilor de lucru, utilizarea tehnologiilor moderne în ambalare și transport. Ei efectuează teste periodice pentru a verifica conformitatea la nivelul spațiilor de odihnă ale animalelor, în diferite puncte din procesul de abatorizare, tranșare și ambalare, precum și asupra produselor finite.
Iași
PHINIA DELPHI ROMANIA S.R.L. este recunoscută ca fiind cea mai puternică firmă din județul Iași. Compania, cunoscută anterior sub numele de BorgWarner România, este o subsidiară a producătorului american BorgWarner Inc., specializată în producția de sisteme de combustie precum pompe și injectoare. Situată în satul Brătuleni din comuna Miroslava, fabrica PHINIA Delphi contribuie semnificativ la economia regională prin cifre de afaceri impresionante și un număr mare de angajați. Compania s-a remarcat prin capacitatea sa de a inova în domeniul tehnologiilor auto și este recunoscută pentru contribuțiile sale la eficiența și performanța vehiculelor la nivel mondial.
Cifra de afaceri și profit:
- Cifra de afaceri: 1,746,662,181 lei (aproximativ 355 milioane euro)
- Profit net: 47,300,000 lei (aproximativ 9,600,000 euro)
Numărul de angajați:
- Număr mediu de angajați în 2022: 1,778
Descriere și activitate:
- PHINIA DELPHI ROMANIA S.R.L., cunoscută anterior sub numele de BorgWarner România, face parte acum din PHINIA, o companie separată după divizarea diviziei Fuel Systems și Aftermarket a BorgWarner Inc.
- Fabrica situată în satul Brătuleni, comuna Miroslava, Iași produce sisteme de combustie cum ar fi pompe și injectoare, destinate celor mai mari producători auto la nivel mondial.
Proiecții și obiective:
- PHINIA se concentrează pe aplicații și piețe care beneficiază de eficiența energetică și utilitatea combustibililor, contribuind la performanța și durabilitatea vehiculelor eficiente.
- Compania sprijină tranziția către combustibili viitoare neutri din punct de vedere al emisiilor de carbon.
Informații adiționale:
- PHINIA are sediul central în Auburn Hills, Michigan, SUA.
- Compania are aproximativ 12,900 de angajați în 44 de locații din 20 de țări și va fi listată la bursa de la New York sub simbolul „PHIN”.
Neamț
Autonom Services S.A. este o companie cu capital 100% românesc, înființată în 2006 în Piatra Neamț, care s-a impus ca unul dintre cei mai importanți jucători din regiunea Neamțului. Compania este recunoscută în top 3 după cifra de afaceri în domeniile principale de activitate: leasing operațional și închirieri auto.
Cu o cifră de afaceri de 636,113,048 lei și aproximativ 416 de angajați, Autonom Services S.A. oferă o gamă variată de soluții moderne de mobilitate și finanțare. Printre serviciile sale se numără închirieri pe termen scurt și mediu, leasing operațional, transferuri cu șofer, gestionarea flotelor auto, asistență rutieră, spălătorie auto și închiriere de echipamente, disponibile prin intermediul unei rețele naționale extinse.
De la înființarea sa, Autonom a înregistrat o creștere semnificativă, cu o cifră de afaceri ce a depășit 80 de milioane de euro în 2021, menținând o rată anuală de creștere compusă de aproximativ 50% în ultimii 15 ani. În plus, în ultimii 5 ani, compania a realizat investiții strategice în 11 companii din diverse sectoare, inclusiv financiar, asigurări, tehnologie și mobilitate, consolidându-și poziția pe piață prin diverse fuziuni și achiziții.
Concluzii
Regiunea Nord-Est a României, incluzând județele Iași, Suceava, Neamț, Bacău, Vaslui și Botoșani, se caracterizează printr-un mediu de afaceri diversificat și dinamic, în care se evidențiază mai multe sectoare economice importante. Această regiune este cunoscută pentru resursele sale naturale bogate, potențialul agricol și forestier, dar și pentru dezvoltarea unor industrii moderne și a serviciilor de înaltă tehnologie.
În ceea ce privește industriile principale, sectorul IT și tehnologiile informaționale au cunoscut o creștere semnificativă în ultimii ani, cu hub-uri IT în Iași și Suceava, atrăgând investiții și talente din întreaga țară și din străinătate. Companiile din domeniul IT oferă servicii de dezvoltare software, outsourcing, consultanță IT și soluții digitale inovative, contribuind la modernizarea economiei locale și la crearea de locuri de muncă bine plătite.
În paralel, industria agroalimentară rămâne un pilon important al economiei nord-estice, beneficiind de terenuri fertile și de o tradiție îndelungată în agricultură. Companiile din acest sector sunt implicate în producția agricolă, prelucrarea alimentelor și exportul de produse agricole și alimentare către piețele interne și externe. În special în județele mai rurale precum Botoșani, Vaslui și Neamț, agricultura reprezintă o sursă majoră de venit și de ocupare a forței de muncă.
Totodată, industria manufacturieră și de prelucrare are o prezență puternică în regiune, cu companii active în producția de echipamente industriale, piese auto, mobilă, textile și produse din lemn. Aceste sectoare contribuie semnificativ la exporturile regionale și la integrarea în lanțurile de aprovizionare globale, beneficiind de accesul la infrastructură rutieră și feroviară îmbunătățită în ultimii ani.
În concluzie, regiunea Nord-Est a României oferă un cadru favorabil pentru dezvoltarea afacerilor, combinând potențialul natural, resursele umane calificate și o infrastructură în continuă îmbunătățire. Cu toate că se confruntă cu provocări legate de infrastructura precară în anumite zone și de disparități economice față de regiunile mai dezvoltate din țară, mediul de afaceri din Nord-Est își menține tracțiunea prin inovare, diversificare și integrarea în economia globală.