Grupul UMB, liderul incontestabil al construcțiilor de infrastructură rutieră din România, a solicitat rezilierea „amiabilă” a contractului pentru tronsonul Ditrău–Grințieș al Autostrăzii A8 și a refuzat să semneze contractul pentru tronsonul Sărățeni–Joseni, deși a fost declarat oficial câștigător al licitației
Cele două contracte totalizează peste 13 miliarde de lei cu TVA, iar decizia creează un precedent periculos pentru marile investiții publice din domeniu.
Mărul discordiei: garanția de bună execuție
Surse din Ministerul Transporturilor confirmă că disputa a pornit de la solicitarea UMB de a reduce garanția de bună execuție de la 1,5% la 0,5% din valoarea contractului – o condiție considerată ilegală de ANAP și Direcția Generală Programe Europene Transport, care au avertizat că o astfel de modificare ar putea compromite eligibilitatea pentru finanțare europeană.
Deși Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a dat inițial un acord informal pentru această ajustare, s-a retras ulterior, în urma avizelor negative. Potrivit normelor în vigoare, garanția de 1,5% este o clauză standard pentru toate contractele de infrastructură încheiate în prezent.
UMB solicită restituirea scrisorii de garanție
Mai mult, UMB cere acum restituirea „de îndată” a scrisorii de garanție de participare la licitație, un document menit să descurajeze exact acest tip de retrageri post-licitație. Experții atrag atenția că acceptarea unei astfel de solicitări ar crea o breșă majoră în sistemul de achiziții publice, vulnerabilizând în mod grav proiectele cu finanțare UE.
Reacții dure din partea societății civile
Asociația Pro Infrastructura consideră că retragerea UMB pune în pericol realizarea unei conexiuni rutiere esențiale între Moldova și Transilvania:
„Aceste tronsoane sunt vitale pentru dezvoltarea Moldovei și integrarea ei în rețeaua de transport european. Sperăm ca UMB să revină asupra deciziei și să respecte angajamentele asumate.”
Reprezentanții ONG-ului atrag atenția asupra precedentului recent al contractului de pe Autostrada A3, lotul Poarta Sălajului–Nușfalău, unde firma turcă Makyol-Ozaltin a acceptat fără obiecții garanția de 1,5% pentru un proiect de 7,88 miliarde lei.
HaiCăSePoate: „Abuzuri procedurale și lipsă de transparență”
Pe de altă parte, Asociația civică HaiCăSePoate susține că UMB a fost victima unor abuzuri contractuale din partea CNIR. Potrivit acesteia, instituția ar fi impus cerințe suplimentare neprevăzute în documentația de atribuire, în special legate de gropile de împrumut, și ar fi convocat semnarea contractului într-un termen nerezonabil, fără a avea creditele bugetare aprobate.
„Avem de-a face cu o gestionare defectuoasă care riscă să îngroape un proiect vital pentru Moldova”, a transmis președintele asociației, Irinel Bucur, solicitând Ministerului Transporturilor măsuri urgente și responsabile.
Ce urmează?
Dacă blocajul persistă, o posibilă soluție ar putea fi transferul celor două tronsoane de la CNIR la CNAIR, așa cum s-a procedat în cazul lotului Chiribiș–Biharia. Însă fiecare zi de întârziere pune în pericol nu doar graficul de execuție, ci și credibilitatea României în gestionarea fondurilor europene și marile proiecte de infrastructură.
UMB a demonstrat până acum eficiență și profesionalism în construcția de drumuri expres și autostrăzi. Cu toate acestea, retragerea de pe cele mai dificile tronsoane ale A8 și solicitările controversate adresate autorităților ridică întrebări serioase privind modul în care va fi implementată Autostrada Unirii, un proiect considerat vital pentru echilibrarea dezvoltării regionale între Estul și Vestul României.
