Un nou val de investiții în infrastructura de transport: proiecte strategice pentru conectarea regiunilor României

Guvernul a aprobat joi, 24 septembrie, indicatorii tehnico-economici pentru două proiecte majore de infrastructură, cu o valoare cumulată de aproape 20 de miliarde de lei: modernizarea subsecțiunii feroviare Ilva Mică–Pojorâta, parte a magistralei Apahida–Suceava, și construcția Autostrăzii Brașov–Făgăraș.

În aceeași ședință, Executivul a aprobat investițiile pentru etapa a doua a sistemului electronic de tarifare rutieră, a adoptat măsuri privind exproprierile necesare unor proiecte de infrastructură și a prelungit cu un an termenele de finalizare stabilite pentru proiectele finanțate prin mecanisme asociate A3 și A7.

Pentru economia regională, deciziile au relevanță prin amploarea investițiilor, conectarea unor regiuni importante la rețelele naționale de transport și mobilizarea unor surse de finanțare europene și bugetare.

Ilva Mică–Pojorâta: peste 10 miliarde de lei pentru modernizarea a 106,82 kilometri de cale ferată

Una dintre cele mai importante decizii vizează subsecțiunea Ilva Mică–Pojorâta, parte a proiectului de modernizare a liniei feroviare Apahida–Suceava.

Investiția are o valoare totală de 10,49 miliarde de lei, iar lucrările sunt prevăzute să se desfășoare pe o perioadă de 36 de luni. Lungimea sectorului modernizat va fi de 106,82 kilometri.

Proiectul include intervenții asupra infrastructurii și suprastructurii feroviare, lucrărilor de artă, stațiilor și haltelor, precum și asupra instalațiilor de electrificare. Obiectivul este readucerea liniei la parametrii proiectați, îmbunătățirea condițiilor de circulație și creșterea vitezei trenurilor.

Modernizarea acestui sector este relevantă inclusiv din perspectiva conectivității dintre Transilvania și Moldova, printr-o infrastructură feroviară care face parte din traseul mai larg Apahida–Suceava.

CFR avea deja în derulare documentația tehnică pentru sectorul Ilva Mică–Pojorâta, iar în 2026 compania indica pentru această subsecțiune existența acordului de mediu și aprobarea studiului de fezabilitate.

Contractul inițial pentru elaborarea studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic a fost semnat în 2022, pentru cei 106 kilometri, cu obiectivul proiectării unei infrastructuri care să permită viteze de până la 160 km/h pentru trenurile de călători și 120 km/h pentru trenurile de marfă.

Finanțarea investiției aprobate de Guvern va fi asigurată din fonduri europene nerambursabile prin Programul Transport 2021–2027, de la bugetul de stat și din alte surse legal constituite.

Un proiect cu impact asupra conectivității Moldovei

Din perspectivă economică, modernizarea sectorului Ilva Mică–Pojorâta trebuie privită în contextul mai larg al legăturii feroviare Apahida–Suceava. Linia este împărțită în trei subsecțiuni: Apahida–Ilva Mică, Ilva Mică–Pojorâta și Pojorâta–Suceava.

Documentele CFR indică pentru întregul proiect o lungime de aproximativ 310 kilometri, iar modernizarea sa este parte a strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare pe direcția Transilvania–Moldova.

Pentru regiunea Moldovei, dezvoltarea acestei conexiuni poate avea implicații asupra mobilității forței de muncă, transportului de mărfuri, accesului la piețe și conectării centrelor economice din estul țării la infrastructura de transport din Transilvania.

Autostrada Brașov–Făgăraș: investiție de 9,3 miliarde de lei

Al doilea proiect major aprobat de Guvern este Autostrada Brașov–Făgăraș, cu o valoare estimată la 9,3 miliarde de lei.

Autostrada va avea 49,75 kilometri, iar durata estimată pentru realizarea lucrărilor este de 36 de luni.

Finanțarea va proveni din fonduri europene, prin Programul Transport, și de la bugetul de stat.

Proiectul urmărește îmbunătățirea conectivității regionale și naționale, fluidizarea traficului, creșterea siguranței rutiere și reducerea timpilor de deplasare. În același timp, o infrastructură rutieră de mare capacitate poate contribui la îmbunătățirea accesului companiilor la piețe, furnizori și centre logistice.

Cele două proiecte aprobate joi însumează, astfel, investiții de aproximativ 19,8 miliarde de lei, ceea ce oferă dimensiunea financiară a programului de infrastructură aprobat de Executiv.

România pregătește și a doua etapă a sistemului electronic de tarifare rutieră

Guvernul a aprobat și nota de fundamentare privind cheltuielile pentru Lotul 2 al sistemului electronic de tarifare rutieră.

Valoarea acestei etape depășește 132 de milioane de lei, inclusiv TVA, iar durata de execuție este estimată la 10 luni.

Componenta aprobată vizează în principal obiectivele de control. În cadrul proiectului vor fi instalate 250 de dispozitive fixe, dintre care 190 vor utiliza console existente, în timp ce pentru alte 60 de dispozitive vor fi construite console noi, împreună cu branșamentele necesare.

În zona fiecărui obiectiv de control va fi realizat și un sistem de protecție cu parapet metalic, pe o lungime de aproximativ 30 de metri.

Sistemele vor colecta date despre autovehiculele aflate în raza lor de acțiune și le vor transmite către componentele informatice centrale, unde informațiile vor fi procesate. În situațiile în care sunt identificate încălcări ale obligațiilor de tarifare, sistemul va permite întocmirea proceselor-verbale de contravenție.

CNAIR va avea responsabilitatea amenajării locațiilor de control.

Noul sistem este structurat în trei componente: sistemul informatic centralizat, obiectivele de control și infrastructura necesară amplasamentelor de control.

Din perspectiva administrării infrastructurii, digitalizarea tarifării urmărește trecerea către un mecanism mai automatizat de monitorizare și control al utilizării rețelei rutiere.

Exproprieri pentru proiecte strategice

Ședința de Guvern a inclus și mai multe măsuri privind exproprierile necesare dezvoltării infrastructurii.

Pentru amplasamentul suplimentar al Autostrăzii Buzău–Focșani, Executivul a declanșat procedurile de expropriere pentru 695 de imobile, cu o suprafață cumulată de 38.267 de metri pătrați.

Imobilele sunt situate în localități din județele Buzău și Vrancea, iar suma estimată pentru despăgubiri este de aproximativ 201.300 de lei.

Au fost aprobate, de asemenea, suplimentări ale despăgubirilor pentru alte proiecte de infrastructură:

• aproximativ 51.750 de lei pentru 38 de imobile aferente tronsonului Leghin–Târgu Neamț al Autostrăzii Târgu Mureș–Târgu Neamț;
• aproximativ 165.800 de lei pentru proiectul Centurii municipiului Rădăuți;
• aproximativ 858.400 de lei pentru imobilele de pe raza municipiului Cluj-Napoca, aferente proiectului feroviar Cluj-Napoca–Oradea–Episcopia Bihor.

În cazul proiectelor rutiere, procedurile sunt gestionate de CNAIR, iar pentru proiectul feroviar responsabilitatea revine Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.”.

Guvernul a modificat, totodată, cadrul privind exproprierile pentru sectorul Miercurea Nirajului–Leghin al Autostrăzii Târgu Mureș–Târgu Neamț.

A3 și A7: termenele de finalizare au fost extinse până în 2027

O altă decizie cu implicații asupra calendarului marilor proiecte de infrastructură vizează contractele de finanțare încheiate cu Banca Europeană de Investiții.

Guvernul a aprobat modificarea termenelor pentru proiectele asociate autostrăzilor A3 și A7, prin extinderea cu un an a perioadelor de finalizare:

• A3: termenul este mutat din trimestrul IV 2026 în trimestrul IV 2027;
• A7: termenul este mutat din trimestrul III 2026 în trimestrul III 2027.

Modificarea presupune și actualizarea termenelor pentru transmiterea rapoartelor aferente finalizării proiectelor.

Infrastructura, între investiții și capacitatea de implementare

Deciziile adoptate de Guvern indică o concentrare a resurselor pe proiecte care urmăresc dezvoltarea simultană a infrastructurii feroviare și rutiere.

Pentru economia regională, proiectele feroviare și autostrăzile au un rol care depășește infrastructura propriu-zisă. Conectarea mai rapidă a regiunilor poate influența localizarea investițiilor, accesul companiilor la piețe, mobilitatea angajaților și costurile logistice.

În cazul Moldovei, proiectul feroviar Apahida–Suceava, prin subsecțiunea Ilva Mică–Pojorâta și celelalte sectoare ale traseului, este relevant pentru conectarea regiunii cu Transilvania. În paralel, proiectele rutiere dezvoltate pe coridoarele A7 și A8, precum și investițiile din zona Brașovului și Transilvaniei, contribuie la configurarea unei rețele naționale de transport cu implicații directe asupra accesibilității economice a regiunilor.

Dimensiunea financiară a deciziilor de joi – aproape 20 de miliarde de lei pentru cele două proiecte majore, la care se adaugă investițiile în digitalizarea tarifării și proiectele aflate în diferite etape de implementare – arată amploarea programului de infrastructură. Următoarea etapă va fi însă transformarea indicatorilor aprobați și a documentațiilor tehnice în contracte, lucrări efective și infrastructură operațională.