Pe 24 aprilie 2025 a început procesul legat de incendiul din 2020 de la ATI Piatra Neamț, în care au murit zece pacienți COVID. Două asistente și spitalul sunt judecați pentru distrugere din culpă și nerespectarea normelor de siguranță. Tragedia a evidențiat probleme grave în sistemul sanitar românesc, de la infrastructură precară la management defectuos
Pe 24 aprilie 2025, a început procesul privind incendiul devastator din 14 noiembrie 2020, de la Secția ATI a Spitalului Județean de Urgență Piatra Neamț, în urma căruia nouă pacienți au murit. Este considerată a doua cea mai gravă tragedie din sistemul sanitar românesc, după cea de la Maternitatea Giulești.
Primul termen s-a încheiat cu o amânare, pentru ca avocații apărării să poată analiza cererile și excepțiile depuse. Următoarea ședință de judecată este programată pentru 13 mai 2025.
Reamintim că în februarie 2025 ancheta penală a fost finalizată. Două asistente medicale și Spitalul Județean au fost trimise în judecată pentru distrugere din culpă cu consecințe dezastruoase și nerespectarea normelor de securitate și sănătate în muncă. Potrivit rechizitoriului, neglijența a favorizat izbucnirea și răspândirea rapidă a focului, ceea ce a dus la pierderi de vieți, vătămări și distrugerea echipamentelor medicale.
Circumstanțele tragediei
Au trecut aproape cinci ani de la noaptea de 14 noiembrie 2020, când un incendiu devastator izbucnea la secția ATI-COVID a Spitalului Județean de Urgență din Piatra Neamț. Zece pacienți, toți infectați cu SARS-CoV-2 și dependenți de oxigen, au murit arși de vii sau intoxicați cu monoxid de carbon. Patru alte persoane, inclusiv doi medici, au fost grav rănite.
În jurul orei 18:30, în salonul 240 al secției ATI, flăcările au cuprins instalațiile și echipamentele din jurul paturilor. Focul s-a extins rapid, alimentat de oxigenul medical și lipsa unor măsuri minime de prevenire a incendiilor. Ancheta penală a stabilit că în acea zi fuseseră efectuate modificări la secția ATI, inclusiv mutarea pacienților de la etajul III la etajul II.
În urma acestuia, zece pacienți și-au pierdut viața, iar alte patru persoane au fost rănite, inclusiv doi medici. Tragedia a devenit una dintre cele mai grave din istoria recentă a sistemului sanitar românesc, alături de incendiul de la Maternitatea Giulești din 2010.
Toate victimele decedate erau internate pentru tratament împotriva COVID-19, iar incendiul s-a declanșat într-un salon ATI unde pacienții erau conectați la aparate de oxigen. Conform anchetei desfășurate ulterior, incendiul s-a propagat rapid din cauza unor deficiențe tehnice și organizatorice. Raportul oficial precizează că mutarea pacienților de la etajul III la etajul II s-a făcut în aceeași zi, fără obținerea prealabilă a avizului Direcției de Sănătate Publică (DSP) Neamț pentru modificările efectuate în circuitele funcționale ale secției.
Controverse legate de responsabilități
În momentul tragediei, funcția de manager interimar al spitalului era deținută de Lucian Micu, fost primar al municipiului Roman și proaspăt numit în funcție pe 28 octombrie 2020. Anterior, Micu fusese declarat incompatibil de către Agenția Națională de Integritate, iar o hotărâre judecătorească definitivă i-a interzis ocuparea unei funcții publice până în 2023. Totuși, în contextul pandemiei și al unei ordonanțe de urgență privind angajările în sistemul sanitar, a fost angajat ca jurist, apoi numit manager interimar de către președintele Consiliului Județean Neamț de la acel moment, Ionel Arsene.
După incendiu, George Lazăr, prefectul județului Neamț, a acuzat conducerea spitalului că a efectuat lucrări de modificare a secției ATI fără aviz DSP. În replică, Micu a declarat că spațiul respectiv era avizat și că mutările pacienților și lucrările nu aveau legătură cu salonul în care s-a produs incendiul. Totuși, DSP Neamț a confirmat printr-un comunicat că spitalul nu a solicitat avizul necesar pentru reconfigurarea secției ATI și mutarea pacienților COVID pozitivi.
Impactul financiar și social al tragediei
Spitalul Piatra Neamț, în calitate de inculpat, riscă să fie obligat la plata unor despăgubiri importante către familiile victimelor, care s-au constituit părți civile în dosar. Aceste sume ar urma să fie achitate din bugetul instituției, adică, indirect, din fondurile publice. În același timp, tragedia a evidențiat vulnerabilități majore ale sistemului sanitar: de la problemele de infrastructură și lipsa echipamentelor de siguranță, la decizii administrative contestabile.
De altfel, o hotărâre de guvern din 2019 atrăgea deja atenția asupra stării avansate de degradare a infrastructurii de la SJU Neamț, inclusiv riscul seismic ridicat, instalații uzate și deficiențe grave în sistemele de alarmare și evacuare în caz de incendiu.
În 2023, două controale efectuate de Direcția de Sănătate Publică au identificat 26 de neconformități, între care: igienizarea necorespunzătoare, mobilier deteriorat, lipsa apei sterile în unele săli de operații, nefuncționarea unor instalații esențiale. Pentru aceste deficiențe, spitalul a fost sancționat de două ori, cu amenzi totale de 90.000 lei.
Investiții și realități paralele
Fostul președinte al Consiliului Județean Neamț, Ionel Arsene – în prezent fugit din țară și condamnat penal – declara în 2020 că spitalul este unul dintre cele mai moderne din țară, dotat cu echipamente de ultimă generație. În realitate, o parte dintre aceste echipamente au fost distruse în incendiul din ATI, iar restul se află într-un sistem spitalicesc cu vulnerabilități structurale severe.
În ciuda unor investiții declarate de peste 20 de milioane de lei în echipamente medicale în ultimii ani, problemele de fond, precum lipsa avizelor, neconformitățile tehnice și managementul defectuos, au fost ignorate sau minimizate.
Tehnologie de ultimă generație pe pereți care stau să cadă
Imediat după incendiu, Ionel Arsene declara public că secția ATI era dotată cu „echipamente de ultimă generație”. În paralel, documente oficiale indicau o realitate cruntă: saloane neavizate, circuite funcționale nerespectate, instalații electrice și termice degradate, lipsa sistemelor de detecție și semnalizare a incendiilor, dar și un istoric de investiții netransparente.
De exemplu, în aprilie 2019, o Hotărâre de Guvern semnala că două pavilioane ale spitalului erau încadrate în clasa a II-a de risc seismic și recomandau demolarea sau consolidarea acestora. În 2023, controale DSP au scos la iveală peste 26 de neconformități, inclusiv igienizare precară, mobilier deteriorat, lavoare nefuncționale și depozitare improprie a materialelor medicale.
La un nou control din toamna aceluiași an, doar o parte dintre deficiențe fusese remediată, iar spitalul a fost amendat cu 60.000 de lei.
Concluzii
Cazul incendiului de la Spitalul Județean din Piatra Neamț nu este doar o tragedie umană, ci și un exemplu dureros al consecințelor unei administrații publice nepregătite, a unui sistem sanitar fragil și a unei responsabilități diluate. Deși au trecut peste patru ani de la acel moment, procesul abia a început, iar răspunsurile întârzie. Între timp, sistemul sanitar românesc rămâne vulnerabil, în ciuda declarațiilor politice optimiste și a investițiilor punctuale.
