Ordonanța ”austerității” taxată dur de primarii din regiunea Moldovei

NEWS MOLDOVA a intervievat primari din 14 localități ale Moldovei  pentru o bună înțelegere, ancorată în realitate, a ordonanței 89 din 27.10.2023, denumită și ordonanta austeritatii. Opiniile au fost, în mod firesc, diferite. Primarii au o percepție general-negativă asupra actului normativ

Așa-numita ordonanță a ”austerității” a vizat, în aparență, reducerea cheltuielilor cu bunurile și serviciile, dar a deschis calea redistribuirii discreționare a banului public între ministere și capitole bugetare. NEWS MOLDOVA a abordat pe larg acest subiect.

Ministerul Finanțelor a elaborat o ordonanță de urgență menită să reducă cheltuielile bugetare, oferind posibilitatea unei largi redistribuiri a bugetelor între diverse ministere și categorii de cheltuieli

Proiectul de ordonanță cuprinde măsuri precum transferul de fonduri de la ministere către fondul de rezervă al Guvernului, care este adesea utilizat la discreția executivului. De asemenea, proiectul propune amânarea plății unor drepturi salariale câștigate în instanță până în anul 2024, în paralel cu încetarea achizițiilor de mobilier și suspendarea finanțării evenimentelor din bani publici.

14 primari ai unor municipii-reședință de județ, orașe și comune din Moldova au răspuns întrebărilor NEWS MOLDOVA pe tema ordonanței

Primarul comunei Miroslava din județul Iași, Dan Niță își exprimă dezacordul  cu prevederile ordonanței austerității: “Eu când am dezvoltat comuna, nu a venit statul român să mă ajute pe mine cu ceva. Nu mi-a dat absolut nimic, ba din contra. Mi-a luat cât a putut. Autonomia este numai pe hârtie la noi. Comuna Miroslava se va descurca, am luat măsuri din timp. Dar sunt primării care nu au posibilități. Ce va întâmpla acolo?”

Primarul municipiului Huși (județul Vaslui), Ioan Ciupilan, consideră interzicerea achiziționării de bunuri și servicii, un blocaj pentru activitatea administrației locale.

Cosmin Andrei, primarul municipiului Botoșani, nu se consideră afectat în mod deosebit de ordonanță, din perspectiva contractelor pentru lucrări încheiate deja pentru mai mulți ani de zile. Întreruperea temporară a încheierii de contracte de consultanță este compensată de compartimentul de resort din primărie, dă asigurări primarul. În același timp, el a a subliniat că ordonanța, în ansamblul său, se află în studiul Direcției Economice, cei care analizează în acest moment impactul pentru toate domeniile de activitate.

Andrei Carabelea, primarul din Piatra Neamț, se arată dezamăgit de actul normativ în discuție: ”După un început de an foarte promițător, în care părea să avem cel mai optimist buget din toate timpurile, se pare că primarii trebuie să deconteze  neajunsurile planificăriii bugetului inițial. Ne vom adapta și vom duce proiectele la bun sfârșit. Dar nu e deloc plăcută atmosfera, nu există predictibilitate.”

Aparent, proiectele din fonduri europene nu sunt afectate de ordonanță, dar dezvoltarea nu se poate baza doar pe acestea: ”Asupra proiectelor cu finanțare europeană înțeleg că nu este niciun impas, că nu vor fi plafonate plățile pentru lucrările cu finanțare de la bugetul Uniunii Europene, dar e extrem de complicat, pentru că avem foarte multe proiecte în derulare și foarte multe investiții pe care le facem pe bugetul local, tocmai pentru că orașul este însetat de modernizare, este o nevoie foarte mare de a interveni și pe proiecte corelate  proiectelor cu finanțare europeană și pe proiecte independente de acestea.”

Andrei Carabelea a completat: ”Facem aceste investiții din bugetul local, din taxele și impozitele locale și din veniturile care se constituie la bugetul local. Nu consider că este îndreptățită o astfel de ordonanță care vine practic și ne ia mâna, ține banii blocați în buzunar. Care este scopul banilor? Nu să genereze dezvoltare?”

Edilul municipiulul Piatra-Neamț a încheiat afirmând că ordonanța nu respectă principiul autonomiei locale.

Primarul comunei Poiana Stampei (județul Suceava), Viluț Mezdrea și-a manifestat îngrijorarea cu privire la derularea proiectelor prin Programul Național de Investiții ”Anghel Saligny” și Compania Națională de Investiții: ”Avem facturi transmise pe Anghel Saligny, încărcate în platformă, avem pe CNI lucrări de executie pentru care au fost făcute facturi. Sper să meargă în continuare, sper să ne plătească măcar până la sfârșitul anului. Altfel, pune într-o mare dificultate constructorii și furnizorii de servicii. Asta ar fi o mare, mare problemă. Sper să se rezolve.”

Marius Pintilie, primarul din Pașcani e sigur că echilibrul financiar asumat de administrația pe care o conduce îl apară de eventualele efecte negative ale ordonanței. Nu același lucru este valabil pentru localitățile dependente de finanțare centrală.

Primarul municipiului Pașcani consideră blocarea angajărilor ca fiind problema reală : ”Important este să nu se blocheze activitățile curente și, vă spun sincer, mai mult decât impactul financiar pe restricțiile care sunt acuma, cea mai mare de restricție cu care noi ne lovim este interzicerea angajărilor.

Avem nevoie de oameni la investiții și la achiziții, care să lucreze pe viitoarele proiecte europene. Nu avem suficient personal și nu putem angaja. Așa că următoarele proiecte europene nu știu în măsura în care o să putem să le ducem la bun sfârșit. Păcat de banii care sunt disponibili.”

Primarul din Săveni, Petru Relu Tîrzioru pledează pentru chibzuință în cheltuirea banului public, dar are în vedere o analiză amănunțită a efectelor ordonanței.

Adrian Popoiu, primarul orașului Siret, este de părere că ordonanța nu respectă principiile autonomiei locale și a descentralizării. Totodată, reducerea deficitului bugetar e o prioritate. Faptul că actul normativ nu aduce atingere directă proiectelor europene este un lucru bun: ”Mergem înainte pe proiectele noastre europene, chiar dacă ne e fenomenal de greu, dar la ele am făcut apel, mergem în continuare cu ele.”

Primarul municipiului Gura Humorului, Marius Ursaciuc, a abordat ordonanța în contextul recentei reuniuni a Asociației Orașelor din România, unde problema a fost discutată cu membri ai Executivului: ”Lucrurile sunt certe și clare. Nu se încadrează România în deficitul bugetar. Și tăiem tot pentru 2-4 luni. Ce să mai vorbim despre filozofia încadrării, în principiile autonomiei locale, când noi acum discutăm despre o problemă care ține de a o avea sau beneficia sau a nu beneficia de fondurile europene de care suntem atât de dependenți în dorința noastră de dezvoltare.”

Primarul din Gura Humorului atrage atenția asupra faptului că povara inflației este aruncată pe umerii UAT-urilor: ”Marea noastră problemă pe care o avem în momentul de față este că, pentru toți cei care derulează proiecte prin fonduri europene s-a dat o Hotărâre de Guvern prin care toate cheltuielile de suplimentare datorată inflației se fie suportate de noi și pe de altă parte nu mai avem nici banii necesari pentru a le finaliza. Așa că până la urmă e un principiu fiecare pentru el, nu?”

Primarul comunei Tomești din județul Iași, Ştefan Timofte subliniază problemele generate de ordonanță în privința proiectelor curente: ”Noi avem proiecte care sunt în derulare, facturi care apar. Și avem banii pregătiți în buget pentru lucrările astea și…când mai putem plăti?  Firmele respective trebuie să plătească TVA-ul la stat. Au salarii, au luat materiale pe datorii și așa mai departe…. altă variantă din cât am înțeles, n-ar fi pentru a scădea deficitul, dar nu e realistă. Pentru că noi o să rămânem cu datorii pentru anul viitor.”

Unele reduceri de cheltuieli cu serviciile sunt o mare problemă, adaugă primarul: ”Ce o să facem? O să cumpărăm o papetărie? Să ne oprim din plătit gunoiul? Păi numai gunoiul e 200.000 de lei.”

”Mai avem și obligații să racordăm la apă, la canalizare, cetățenii, oamenii. Avem confinanțări pentru extindere și iluminat public. Au durat aceste licitații  mai bine de jumătate de an. Acum s-au desemnat câștigătorii pentru a se apuca firmele de treabă. Ce facem? Oprim?”

Primarul evidențiază actul haotic de guvernare: ”Pentru că și noi avem o strategie de dezvoltare. Un buget aprobat la începutul anului, niște credite care au fost împărțite pe trimestre, pe luni. Și noi am încercat să ne creionăm cheltuielile, nu numai de funcționare, chiar plățile care se le facem pe anumite proiecte, pe luna octombrie, noiembrie, decembrie, în funcție de credite și de banii pe care i-am avut noi fixați în buget. Acuma nu știm cum vom plăti.”

Există 3 proiecte pe cale de a fi blocate din cauza ordonanței: ”Trei proiecte trebuiau demarate. Trebuia să încep două proiecte cu Consiliul Județean, un parc cu teren de fotbal și o piață. Au fost făcute licitații, și așa nu mai vin firmele la licitații, că s-au dus vestea în țară, că nu mai sunt bani.”

În final, Ștefan Timofte a vorbit despre nevoia imperativă a unei rectificări bugetare.

Primarul localității vasluiene Vinderei, Ionuț Ghiur, se arată preocupat de situația cheltuielilor curente și urgente îngrădite de ordonanță: ”…să dau un exemplu, noi avem o situație de urgență, la Căminul Cultural și trebuie să intervenim pentru consolidarea ei. Și automat se duce pe reparații curente. Eu ce fac? Las o clădire de 2 milioane de lei acuma, peste iarnă, fără consolidare, să se dărâme sau intervin? Nu am avut reparații curente în acest an, nu am nicio medie pe care să o fac, așa cum spune conținutul ordonanței. Acum nu rămâne decât în situații de urgentă. Deci sunt multe lucruri pe care Guvernul nu le-a luat în calcul la această ordonanță.”

Alt aspect ridicat de primar este că: ”Nu avem voie să mai facem achiziții de consultanță pentru depunerea de proiecte. Ceea ce e incorect, că nu dispunem în primărie de personal calificat și avem nevoie de anumite proiecte de consultanță. Deci, nu am o părere bună. Dar respectăm ceea ce spune și vedem. Nu avem încotro.”

De asemenea, media cheltuielilor pe primele luni ale anului e un criteriu greu de pus în practică: ”…blochează pe sfârșit de an anumite proiecte. Le blochează pur și simplu. Pune constructorii în imposibilitatea de a-și primi banii. Chiar dacă ei spun acolo o medie de PNDL, nu e clar în ordonanță cum vom plăti.”

Primarul orașului Dărmănești, Constantin Toma, nu consideră faptul că ordonanța blochează semnarea de noi contracte o problemă, dar este îngrijorat de soarta cheltuielilor deja angajate:  ”S-au semnat niște contracte care trebuie respectate.”

Primarul orașului Buhuși, Vasile Zaharia, nu consideră actul normativ un impediment în calea dezvoltării comunei:” Peste 50% din taxele și impozitele oamenilor se duc pe cheltuieli de investiții. Și, dacă ar fi să facem comparație cu alte localități care au 90-95% din taxe și impozite dirijați spre cheltuieli de funcționare și doar 2-3-4-5% spre investiții, cred că se vede diferența. Din banii dirijati spre investiții, am bani de cofinanțare. Ordonanța era, să zic așa, așteptată, trebuia să se dea mai de mult, dar eu aș fi gândit-o altfel”.

”Ordonanța nu afectează investițiile. Ordonanța afectează în special cheltuirea inutilă a banului public. Nici reducerea de posturi nu mă afectează. Pentru că eu în organigramă am 120 de posturi, lucrez cu 70, 50 de posturi sunt vacante.”, a mai declarat edilul.

Lucrările de reparații, lucrările la edificiile culturale, servicii publice, achizițiile indispensabile pentru municipiul Onești sunt blocate, arată primarul Victor Laurențiu Neghină: ”Această ordonanță ne stopează total! Vremea ne permite, noi în două luni zile mai avem nevoie să facem o mulțime de lucrări și intervenții în localitate. Suntem la sfârșitul unei perioade de finanțare cu fonduri europene, în care avem foarte multe cheltuieli neeligible, foarte multe cheltuieli datorate creșterii prețurilor la energie, la materiale și așa mai departe, cum știe toată lumea.”

Edilul subliniază necesitatea unei rectificări bugetare: ”Cel mai bine ar fi să se dea o rectificare bugetară, să vină în sprijinul UAT-urilor, pentru că s-au făcut eforturi foarte mari. Uneori poate s-a luat de la acest capitol bunuri și servicii, de la cei care și-au terminat proiectele, în speranța că vor mai face spre sfârșitul anului ceva.”

În altă ordine de idei: ”Dacă UAT-urile ar sta numai pe veniturile din localitate, să zicem că nu ne-ar afecta. Dar comunele și orașele mici stau pe venituri care vin de la stat.”

Opiniile primarilor din regiunea de Nord-Est cu privire la “Ordonanța austerității” (Ordonanța 89 din 27.10.2023) sunt diverse și reflectă îngrijorări și percepții variate în ceea ce privește impactul acestei legi asupra administrațiilor locale. Deși unii primari consideră că ordonanța poate pune în dificultate proiectele și cheltuielile curente, alții nu văd în mod direct un obstacol în calea dezvoltării lor. Un aspect comun este îngrijorarea legată de capacitatea de a finaliza proiectele în curs, achizițiile și cheltuielile deja angajate.

În concluzie, există o necesitate evidentă de analiză aprofundată a impactului și dezbateri continue pentru a asigura echilibrul între reducerea deficitului bugetar și susținerea dezvoltării locale. Prin urmare, un dialog constructiv între autoritățile centrale și administrațiile locale este esențial pentru a găsi soluții adecvate în această situație dificilă.

Cele mai importante dispoziții incluse în noua ordonanță pregătită de Ministerul Finanțelor includ:

• În cursul anului 2023, nu sunt permise încheierea de noi contracte pentru următoarele categorii de cheltuieli:

a) ”Bunuri și servicii” pentru alineatele ”Furnituri de birou” și ”Alte bunuri și servicii pentru întreținere și funcționare”;

b) Reparații curente;

c) Bunuri de natura obiectelor de inventar;

d) Cărți, publicații și materiale documentare;

e) Consultanță și expertiză;

f) Pregătire profesională;

g) Studii și cercetări;

h) Contribuții ale administrației publice locale la realizarea unor lucrări și servicii de interes public local, în baza unor convenții sau contracte de asociere;

i) Alte cheltuieli, cu excepția alineatelor ”Chirii” și ”Executarea silită a creanțelor bugetare”;

j) Asociații și fundații, cu excepția angajamentelor ce vizează domeniile ”Sănătate” și ”Asistență socială”;

• În luna noiembrie-decembrie, plățile efectuate pentru cheltuielile cu bunuri și servicii sunt restricționate la o sumă care nu depășește media plăților realizate în perioada ianuarie-septembrie 2023, limitare valabilă în cadrul bugetului aprobat pentru această categorie de cheltuieli. Regulile date nu se aplică pentru cheltuielile legate de medicamente și materiale sanitare, servicii medicale, acțiuni și programe de sănătate, precum și pentru cheltuielile asociate unităților de învățământ preuniversitar și universitar.
• În 2023, evenimentele comunitare, precum festivalurile, concerte, competiții locale, festivități sau sărbători tematice și evenimente similare, nu mai pot fi susținute din resurse publice, cu excepția finanțărilor obținute din donații și sponsorizări.
• Plata sumelor indicate în titlurile de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, cu termen scadent în anul 2023 și neachitate de Ministerul Finanțelor, se va efectua începând cu data de 1 aprilie 2024. În intervalul cuprins între 1 noiembrie 2023 și 31 martie 2024, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților suspendă emiterea titlurilor de plată.
• Tranșele aferente anului 2023, stabilite în conformitate cu hotărâri judecătorești pentru acordarea unor drepturi salariale către personalul din instituțiile și autoritățile publice, care fac obiectul plății eșalonate, precum și tranșa corespunzătoare anului 2023 din sumele reprezentând drepturi salariale restante, stabilite în favoarea personalului din sistemul justiției prin acte administrative ale ordonatorilor de credite și care nu au fost achitate până la data intrării în vigoare a acestei ordonanțe de urgență, vor fi plătite în anul 2024. Aceleași prevederi se aplică și în cazul tranșelor aferente anului 2023 din sumele stabilite prin hotărâri judecătorești definitive, care se referă la acordarea de daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor menționate în titluri executorii, în legătură cu drepturile salariale ale personalului din sectorul bugetar, așa cum sunt reglementate prin actele normative menționate la același alineat.
• Suma alocată în bugetele ordonatorilor principali de credite la Titlul 56 „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare”, la Titlul 58 „Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020”, la Titlul 60 „Proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR”, precum și la Titlul 61 „Proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR”, poate fi transferată către Fondul de rezervă bugetară al Guvernului, conform previziunilor din bugetul de stat pe anul 2023.
• Suma alocată din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și municipiului București, precum și fondurile destinate plății burselor pentru elevii din școlile publice, care rămân neutilizate după data de 31 august 2023, vor fi transferate către Fondul de rezervă bugetară al Guvernului. Acest transfer trebuie efectuat în termen de 5 zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
• Fondul de rezervă bugetară al Guvernului poate fi utilizat pentru alocarea suplimentară a fondurilor din bugetul de stat către bugetele asigurărilor sociale de stat și bugetul asigurărilor pentru șomaj, în baza hotărârilor adoptate de Guvern.
• Cu sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale, prevăzute la poziția 43 din anexa nr.7 la Legea bugetului de stat pe anul 2023, nr.368/2022 rămase nerepartizate la data de 15 decembrie 2023 se majorează Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului pe anul 2023.
• Începând cu 1 noiembrie 2023, ordonatorii principali de credite din bugetul de stat care, la 31 octombrie 2023, înregistrează plăți sub 50% din alocarea bugetară aprobată pentru anumite categorii ale unui capitol bugetar, sunt obligați să transfere cel puțin 10% din suma alocată bugetară și a creditelor de angajament la Fondul de rezervă bugetară al Guvernului, la cererea Ministerului Finanțelor. Acest transfer trebuie efectuat în termen de 5 zile de la data la care a fost solicitat. Procentul specific al transferului la Fondul de rezervă Bugetară este stabilit prin intermediul cererii emise de Ministerul Finanțelor.

• Începând cu 1 decembrie 2023, Fondul de rezervă bugetară al Guvernului va primi transferuri de sume reprezentând credite bugetare care nu au fost utilizate de către ordonatorii principali de credite din bugetul de stat, la solicitarea Ministerului Finanțelor. Transferul trebuie efectuat în termen de 5 zile de la data solicitării, fără a afecta activitățile curente și de investiții finanțate din surse externe nerambursabile sau din fonduri alocate prin PNRR. Transferul este condiționat de estimarea Ministerului Finanțelor cu privire la subutilizarea creditelor bugetare până la data de 31 decembrie 2023.
• Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, ordonatorii principali de credite sunt autorizați să aducă modificări la volumul și structura bugetelor de venituri și cheltuieli pe anul 2023 ale instituțiilor publice subordonate, care sunt finanțate parțial din surse proprii, inclusiv prin adăugarea de subdiviziuni noi în clasificația bugetară pentru venituri și titluri noi pentru cheltuieli. De asemenea, pot efectua transferuri de credite de angajament și credite bugetare, inclusiv între cheltuielile de personal, proiectele finanțate din surse externe nerambursabile și cheltuielile de capital, precum și între bugetele acestor entități, respectând prevederile bugetare aprobate la titlul 51 “Transferuri între unitățile administrației publice”. Toate aceste modificări trebuie să fie comunicate Ministerului Finanțelor în termen de 10 zile de la intrarea în vigoare a acestei ordonanțe de urgență.
• Prin derogare ordonatorii principali de credite pot efectua virări de credite bugetare și deangajament la titlul “Cheltuieli de personal” între capitolele de cheltuieli, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate pe ordonator principal de credite la acest titlu.