Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României se confruntă cu întârzieri semnificative în implementare, ceea ce pune în pericol absorbția integrală a fondurilor europene alocate
Stadiul actual al PNRR
Până la sfârșitul lunii septembrie 2024, din totalul de 28,5 miliarde de euro alocate, România a încasat doar 9,4 miliarde de euro, reprezentând aproximativ o treime din sumă. Mai îngrijorător este faptul că, din aceste fonduri, doar 4,1 miliarde de euro au fost efectiv cheltuite până la finalul trimestrului III din 2024. În ceea ce privește jaloanele și țintele asumate, România a îndeplinit doar 14% din acestea, rămânând restante 448 din 518.
Avertismente din partea Comisiei Europene
Comisia Europeană a criticat deschis întârzierile înregistrate de România în implementarea reformelor asumate prin PNRR și a emis avertismente privind direcția greșită în care se îndreaptă țara pe plan fiscal, având în vedere nivelul deficitului bugetar.
Declarații ale specialiștilor
Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României, a subliniat:
„România se confruntă cu întârzieri majore. Până la sfârșitul lunii septembrie 2024, din totalul de 28,5 miliarde euro, țara noastră a încasat doar 9,4 miliarde euro, adică aproximativ o treime.” De asemenea, el a avertizat asupra riscului de a pierde o parte semnificativă din fondurile PNRR din cauza acestor întârzieri..
Contextul general
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României este esențial pentru modernizarea infrastructurii și pentru creșterea economică post-pandemie. Cu un buget total de 28,5 miliarde de euro, PNRR include granturi și împrumuturi menite să sprijine reformele și investițiile în domenii strategice, precum infrastructura, educația, sănătatea și tranziția verde.
Însă, la aproape jumătatea perioadei de implementare, România înregistrează întârzieri semnificative în atingerea jaloanelor și absorbția fondurilor, fapt ce poate compromite accesul la resursele europene.
Stadiul actual al implementării PNRR în România
Până la sfârșitul lunii septembrie 2024, România a primit aproximativ 9,4 miliarde de euro, ceea ce reprezintă doar 33% din totalul fondurilor alocate. Dintre acestea, doar 4,1 miliarde de euro au fost efectiv cheltuite.
În ceea ce privește jaloanele și țintele asumate:
- România a realizat doar 14% dintre cele 518 jaloane prevăzute;
- Din cele 3 cereri de plată depuse, doar două au fost aprobate, iar a treia este în curs de evaluare;
- Principalele blocaje au fost identificate în domeniile transporturilor, energiei și digitalizării administrației publice.
Comparație cu alte state membre
Comparativ cu alte state din UE, România se află în urma mediei europene.
| Țara |
Fonduri alocate (€ miliarde) |
Fonduri primite (€ miliarde) |
Procent fonduri primite (%) |
Jaloane îndeplinite (%) |
| România |
28,5 |
9,4 |
33 |
14 |
| Polonia |
35,4 |
0 |
0 |
0 |
| Ungaria |
7,2 |
0 |
0 |
0 |
| Italia |
191,5 |
66,7 |
34,8 |
30 |
| Spania |
69,5 |
31,0 |
44,6 |
40 |
Spania și Italia, care au primit sume semnificativ mai mari, au reușit să atingă jaloane în procent mai mare, ceea ce le permite să acceseze următoarele tranșe de finanțare fără dificultăți majore.
Principalele cauze ale întârzierilor în România
a) Birocrația excesivă și lipsa capacității administrative
- Procedurile de avizare și implementare a proiectelor sunt greoaie;
- Instituțiile publice au dificultăți în gestionarea și monitorizarea eficientă a fondurilor europene;
- Lipsa unor mecanisme eficiente de colaborare între ministere și administrațiile locale.
b) Probleme legislative și întârzieri în reforme
- Multe dintre jaloanele asumate implică reforme structurale (ex. reforma pensiilor, legea salarizării publice), dar acestea sunt întârziate din cauza opoziției politice;
- Lipsa unor acte normative clare pentru implementarea proiectelor duce la blocaje.
c) Întârzieri în licitații și execuția proiectelor
- Procesul de achiziții publice este lent, iar contestațiile frecvente blochează atribuirea contractelor;
- Lipsa forței de muncă și creșterea prețurilor materialelor de construcție îngreunează implementarea proiectelor de infrastructură.
Consecințele întârzierilor
- Riscul de a pierde finanțări importante dacă jaloanele nu sunt îndeplinite în termenele stabilite;
- Creșterea costurilor pentru proiectele aflate deja în derulare din cauza inflației;
- Încetinirea ritmului de dezvoltare economică și a procesului de modernizare a infrastructurii.
