România pe drumul ambițios și dificil spre locul întâi în topul producătorilor de gaz din UE

Prin proiectul său de gaze offshore Neptun Deep, România își propune să extragă aproximativ 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale și se bazează pe finanțarea permisă de reglementările UE, care a clasificat energia nucleară  și gazul natural ca fiind surse de energie sustenabile, pentru a construi o conductă.

România este un punct strategic de tranzit și un important jucător regional, putând să contribuie, datorită infrastructurii sale operaționale de transport și a poziției geostrategice de care ne bucurăm, la o securitate regională consolidată,  a declarat Sebastian Burduja, ministrul Energiei, în luna iunie, cu ocazia semnării ordinului de începere a gazoductului Tuzla-Podisor.

Această conductă va lega Neptun Deep de conducta BRUA care asigură transportul de gaz către Ungaria și Austria.

Impactul asupra climei și asupra biodiversității invocat de organizațiile ecologiste

Cel mai mare și mai dăunător efect al acestui proiect ar fi impactul climatic, a declarat Alin Tănase de la Greenpeace România pentru Euronews.

Ne așteptăm ca acest proiect să ducă la emisii fugitive de metan, ca majoritatea proiectelor de această natură, atât la nivelul sondei de gaz, cât și la nivel de transport, întrucât România are una dintre cele mai vechi infrastructuri din Uniune. Acest metan este mult mai periculos decât CO2 deoarece are un potențial mai mare de a încălzi clima, a adăugat el. Emisiile de CO2 fi, de asemenea, substanțiale.

BankWatch a estimat că Neptun Deep ar emite 18 milioane de metri cubi de CO2 anual, aproape la fel de mult decât produce în prezent, anual, întregul sector de energie electrică din România. Acesta ar fi o creștere foarte substanțială a emisiilor. Totuși, aceste emisii nu sunt luate în considerare, pentru că sunt emisii indirecte, rezultate din arderea gazului, nu din construcția directă și utilizarea infrastructurii. În evaluarea impactului acestea nu sunt deloc menționate, adică nu sunt luate în considerare la calcularea impactului asupra mediului. Pentru BankWatch acest lucru este contestabil, deoarece emisiile sunt un rezultat direct al proiectului,   a declarat Raluca Petcu, reprezentant al BankWatch România.

Proiectul reprezintă, totodată, în viziunea activiștilor de mediu, un pericol pentru biodiversitate. Documentația depusă în vederea obținerii acordului de mediu subliniază efectele dăunătoare pe care implementarea proiectului le are asupra faunei terestre și marine și a habitatului acestora.

Cu toate acestea, guvernul insistă asupra faptului că proiectul este esențial pentru securitate energetică a României și Uniunii Europene, contribuind la reducerea dependenței de gazul rusesc.

Ecuația complicată a reducerii dependenței de gazul rusesc

Un motiv de îngrijorare îl reprezintă modul în care Rusia va reacționa la acest proiect, deoarece prin intermediul acestuia va fi furnizat gaz natural Ungariei și Austriei, țări dependente de Rusia din această perspectivă. Este de remarcat că, în 2023 importul de gaz rusesc a crescut în Ungaria, iar în Austria a revenit la nivelul de înainte de izbucnirea conflictului armat din Ucraina. Consiliul NATO, în iulie 2023, și-a manifestat îngrijorarea că Rusia se va opune proiectului. Instalațiile pentru extragerea gazului sunt situate în offshore, în zona economică exclusivă a României, în afara granițelor politice, nefiind protejată de NATO.

Uniunea Europeană s-a implicat financiar în proiectul Neptun Deep

Fondul pentru Modernizare al UE (prin care sunt finanțate proiecte derulate în 10 state ale Uniunii Europene cu cele mai mici venituri, în scopul obținerii neutralității climatice) a contribuit deja cu 85 de milioane de euro pentru construirea segmentului de conductă Tuzla-Podișor estimat la 478 de milioane de euro valoare totală.

Banca Europeană de Investiții a acordat două împrumuturi pentru realizarea proiectului: unul în valoare de 50 de milioane de euro în 2018, altul de 100 de milioane de euro, în 2019. Între timp, banca nu mai acordă împrumuturi pentru proiecte în domeniul combustibilor fosili.

Prin implementarea proiectului Neptun Deep, ponderea gazului natural în producția de energie a României va crește semnificativ. În momentul de față, aceasta este asigurată din sursă hidro în proporție de 25%, nucleară(20%), cărbune(18,5%), gazul fiind pe locul patru cu 17%. Energia solară și eoliană au contribuit cu 16% în 2022.

Unele opinii critice la Bruxelles

Nicolae Ștefănuță, reprezntant al verzilor în Parlamentul European, susține că, prin realizarea acestui proiect, România va trece printr-o dublă tranziție în drumul spre emisii de carbon 0, costurile totale fiind, prin urmare, mai mari.

Simon Dekeyrel, analist la Centrul pentru Politici Europene, a avut o poziție asemănătoare, exprimându-și opoziția totală față de acest proiect.