România primește finanțare în valoare de 110 de milioane de euro de la Banca Mondială pentru combaterea poluării cu nutrienți

Banca Mondială a furnizat sprijin României în abordarea problemei poluării cu nutrienți în ultimele două decenii, investind peste 110 milioane de euro în comunitățile locale și oferind asistență Guvernului pentru întărirea capacității administrative

Informația despre sprijinul financiar acordat României aparține lui Anna Akhalkatsi, Manager de Țară pentru România în cadrul Băncii Mondiale. Aceasta a participat, alături de ministrul Mediului, Mircea Fechet, la conferința finală a proiectului “Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” (CIPN). Acest proiect face parte din eforturile Guvernului României de a implementa Directivea Nitrați, cu scopul de a reduce poluarea cu nutrienți proveniți din surse agricole.

„Banca Mondială a sprijinit România în eforturile sale de combatere a poluării cu nutrienţi din ultimele două decenii, cu peste 110 milioane de euro investite în comunităţile locale şi cu asistenţă acordată Guvernului pentru consolidarea capacităţii administrative. Apreciem colaborarea excelentă cu Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor pe tot parcursul proiectului, precum şi angajamentul Guvernului de a aduce România în conformitate cu Directiva UE privind nitraţii, de a promova bunele practici agricole şi de a mobiliza fonduri europene pentru îmbunătăţirea gestionării poluării cu nutrienţi. Eforturile României de a reduce poluarea mediului trebuie să continue”, a afirmat Anna Akhalkatsi.

Proiectul CIPN a beneficiat de finanțare din partea Guvernului României prin intermediul unui împrumut de la Banca Mondială și s-a desfășurat în două etape de finanțare. Prima etapă a început în 2008 și s-a încheiat în 2017, susținând implementarea a 86 de platforme de gestionare a gunoiului de grajd. Finanțarea suplimentară a proiectului a fost alocată până în decembrie 2023.

„Proiectul Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi este unul dintre cele mai vechi proiecte nu doar la nivel naţional, ci şi la nivel global, având o implementare de peste 20 de ani. Faptul că a continuat să funcţioneze este o dovadă că a avut rezultate şi că a răspuns la nevoi reale ale societăţii. Prin implementarea acestui proiect, România a dovedit capacitatea de a folosi sursele de finanţare externe disponibile în scopul onorării obligaţiilor de Stat Membru al Uniunii Europene şi faţă de cetăţenii săi. Din acest motiv există şi continuitate: UMP-ul va gestiona în curând alte finanţări de la Banca Mondială, împreună cu responsabilităţi extinse care vor acoperi eficientizarea utilizării inputurilor din agricultură, precum şi investiţii importante în digitalizare şi modernizare a laboratoarelor pentru analiza calităţii apelor şi a produselor de protecţie a plantelor”,  a declarat ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet.

În plus, Adriana Petcu, secretar de stat pentru Ape în cadrul MMAP, a evidențiat că proiectul a implicat intervenții ambițioase, alocând aproximativ 70% din fonduri pentru lucrările de construcții și echipamentele necesare pentru gestionarea gunoiului de grajd la nivel local.

„Construirea unei platforme nu asigură, însă, în mod automat colectarea gunoiului de grajd. Consolidarea relaţiilor contractuale cu primăriile beneficiare de platforme, prin introducerea de indicatori de performanţă cu privire la gradul de umplere, dezvoltarea unui manual de utilizare a platformelor şi asigurarea instruirii personalului primăriilor, imediat după finalizarea lucrărilor, a reprezentat un pachet de acţiuni care a condus la eficientizarea utilizării acestora şi care asigură sustenabilitatea investiţiilor”, a spus Adriana Petcu.

Poluarea apelor cu nitrați crează probleme grave pentru mediu și afectează sănătatea populației

Conform Ministerului Mediului, expertizele specializate indică faptul că poluarea apelor cu nitrați are ca sursă o gestionare necorespunzătoare a fertilizanților (atât naturali, cât și chimici) și poate duce la probleme grave de mediu, cum ar fi eutrofizarea – un fenomen care afectează în mod semnificativ echilibrul ecosistemelor acvatice. Mai mult decât atât, aceasta poate avea consecințe negative asupra sănătății populației. În România, încă mai sunt înregistrate cazuri de methemoglobinemie, afectând în special bebelușii care sunt hrăniți cu lapte preparat cu apă provenită din surse contaminate cu nutrienți. Această afecțiune este cunoscută și sub numele de boala albastră a sugarului sau cianoza infantilă.

La conferință, alături de membrii UIP CIPC, au participat și Cosmin Buteică, specialist în domeniul Mediului la Banca Mondială, Jeanne De Jagher, Coordonator de Proiect pentru Nitrați la Comisia Europeană, experți din cadrul MMAP, precum și reprezentanți ai autorităților publice locale din localitățile beneficiare ale investițiilor finanțate prin proiect. Dezbaterile au evidențiat lecțiile învățate, experiențele pozitive, precum și aspectele tehnice și operaționale care pot fi integrate în schemele cadru de implementare ale viitoarelor programe de finanțare disponibile.

Harta platformelor comunale de colectare a gunoiului de grajd, realizate prin intermediul proiectului “Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți”, poate fi consultată pe site-ul proiectului www.apanoastră.ro în secțiunea dedicată platformelor.