Disparitățile între statele membre ale Uniunii Europene au persistat și în 2021. România a înregistrat cel mai mare deficit de încasare TVA, suferind o pierdere echivalentă cu 36,7% din veniturile din TVA. Ea a fost urmată de Malta cu 25,7%, Grecia cu 17,8% și Lituania cu 14,5%.
În contrast, țările cu cele mai mici deficite au fost Țările de Jos cu minus 0,2%, Finlanda cu 0,4%, Spania cu 0,8%, Estonia cu 1,4% și Slovenia cu 2%. În 2020, România a fost, de asemenea, în fruntea clasamentului la deficitul de încasare a TVA-ului, însă primele estimări pentru 2022 indică o ameliorare a situației.
În termeni nominali, cele mai mari deficite de colectare a TVA au fost înregistrate de Italia (14,6 miliarde de euro), Franța (9,5 miliarde de euro) și România (nouă miliarde de euro) în 2021.
Deși există unele pierderi de venituri inevitabile, raportul sugerează că deciziile și acțiunile politice direcționate pot face o diferență semnificativă, mai ales în ceea ce privește modernizarea sistemelor fiscale prin digitalizare, raportarea tranzacțiilor în timp real și utilizarea plăților electronice.
Raportul se concentrează, în special, pe România, unde deficitul de încasare a TVA rămâne persistent și la un nivel ridicat de-a lungul mai multor ani. Din 2000, anul în care s-a început publicarea studiilor privind deficitul de TVA în UE, deficitul de încasare a TVA a fluctuat deasupra pragului de 30%.
În plus, deficitul de încasare a TVA din România a fost semnificativ mai mare decât în oricare altă țară membră a UE pe parcursul întregii perioade cuprinse între 2000 și 2021. Între 2013 și 2021, acesta a variat între 33,2% și 39,7%.
Discrepanța a rămas semnificativă, cu toate că România a beneficiat de circumstanțe favorabile pentru a îmbunătăți conformarea la plata TVA. În total, între 2013 și 2021, economia României a crescut cu 34% în termeni reali.
De asemenea, Guvernul a redus considerabil sarcina fiscală a TVA prin scăderea ratei standard cu 4 puncte procentuale în ianuarie 2016 și cu încă 1 punct procentual în 2017. Cu toate acestea, această modificare semnificativă a ratei nu a avut niciun efect vizibil asupra conformării la plata TVA.
Măsurile luate de administrația română sunt similare cu cele întreprinse de Letonia, Ungaria, Polonia și Slovacia. În efortul de a combate frauda intracomunitară realizată prin intermediul firmelor fictive (denumite Missing Trader IntraCommunity – MTIC), România a introdus și a extins mecanismul intern de taxare inversă în 2013 și 2016.
În plus, România a implementat un mecanism obligatoriu de divizare a TVA pentru persoanele impozabile și instituțiile publice care aveau datorii fiscale restante sau se aflau în procedură de insolvență. Acest mecanism a fost în vigoare între 2018 și 2020. De asemenea, în 2018, România a introdus sisteme electronice de case de marcat pentru întreprinderile de dimensiuni medii și mari.
Măsurile similare adoptate, situația macroeconomică și alți factori, cum ar fi popularitatea plăților digitale sau nivelul corupției, nu au separat clar România de grupul de state membre care au înregistrat îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește conformarea la plata TVA.
Totuși, se observă o diferență semnificativă în ceea ce privește raportarea digitală a tranzacțiilor de TVA între România și celelalte state din acest grup. În contrast cu Letonia, Ungaria, Polonia și Slovacia, până în 2022, plătitorii de TVA din România nu erau obligați să raporteze electronic datele privind tranzacțiile lor.
În schimb, acest lucru ar putea să fi avut un impact negativ asupra eficacității colectării impozitelor. De asemenea, auditurile fiscale au fost considerate a fi ineficiente în conformitate cu standardele internaționale.
Cu toate acestea, recent, Agenția Națională de Administrare Fiscală a modificat modul în care operează. Începând cu 2022, companiile mari sunt acum obligate să furnizeze datele lor fiscale prin intermediul noului sistem SAF-T. Acest sistem a fost ulterior extins pentru întreprinderile de dimensiuni medii (începând cu 2023) și se prevede că va fi introdus și pentru companiile mici începând cu 2025.
Deși estimările preliminare indică o scădere a deficitului de încasare a TVA în 2022 cu aproximativ 1,5 puncte procentuale, impactul acestei introduceri probabil nu va fi vizibil decât la o dată ulterioară, când datele de conformitate pentru anii viitori vor deveni disponibile.
