Connect with us

Structura economiei, sursele de creştere şi orientarea investiţiilor în plan regional reflectate în analiza viceguvernatorului BNR, LEONARD BADEA

leonardo badea bnr 002 - Moldova Invest

Romania

Structura economiei, sursele de creştere şi orientarea investiţiilor în plan regional reflectate în analiza viceguvernatorului BNR, LEONARD BADEA

În ultimii ani, în contextul unei serii de provocări complexe în ceea ce privește politicile economice, generate de efectele directe și indirecte ale crizelor suprapuse, una dintre preocupările principale a fost menținerea creșterii economice. Aceasta a fost o prioritate pentru guverne și factori de decizie la nivel național, regional și global, în vederea reducerii impactului negativ asupra societății și facilitării unei adaptări cât mai rapide la noile condiții

În acest context, stimularea investițiilor a devenit o componentă esențială a programelor de susținere a economiei. Investițiile sunt cruciale nu doar în perioadele de funcționare normală a economiei, pentru îmbunătățirea productivității și adoptarea continuă a progresului tehnologic, ci și pentru a face față vulnerabilităților pe termen lung cu care se confruntă majoritatea economiilor în prezent, cum ar fi criza climatică și evoluția demografică. În plus, tensiunile geo-politice recent apărute, care afectează comerțul internațional și lanțurile tradiționale de valoare adăugată, accentuează importanța investițiilor în economie.

Contribuția la PIB a investițiilor

România se situează la un nivel intermediar în clasamentul regional în ceea ce privește contribuția investițiilor (formării brute de capital) la formarea PIB-ului. În perioada 2019 – 2022, ponderea investițiilor în PIB-ul României a variat între aproximativ 24% și 27%, depășind nivelul înregistrat în Polonia și Bulgaria, dar fiind semnificativ mai mică decât în Ungaria (cu o cotă cuprinsă între 28% și 34%) sau în Cehia (cu o cotă între 28% și 32%).

În același timp, România și Bulgaria au fost țările din regiune în care exporturile nete au avut cea mai puțin favorabilă contribuție la formarea PIB-ului pe ansamblul perioadei de 12 ani analizate. În cazul României, exporturile nete au avut un impact negativ pe întregul interval menționat, tendință accentuată începând cu 2018 și care s-a îmbunătățit abia în cursul anului trecut, conform datelor provizorii disponibile până în prezent doar pentru primele trei trimestre din 2023.

Pentru a completa imaginea de mai sus, este important de menționat că, la nivelul Uniunii Europene (formată din 27 de state) și al zonei euro (cu 20 de state), ponderea formării brute de capital în PIB s-a situat în intervalul menționat între 23% și 25%, în timp ce ponderea exporturilor nete a fost cuprinsă între 2% și 4%.

Moldova Invest îți recomandă și ...   LCP Group, parte a gigantului M Core, intră în România. Tranzacție în valoare de 219 milioane de euro

Analizând aceste date, observăm că România se situează ușor deasupra mediei europene în ceea ce privește contribuția investițiilor la formarea PIB-ului, deși nu se numără printre țările cu niveluri ridicate în această privință (cum sunt Ungaria și Cehia în regiunea noastră). În ceea ce privește cererea agregată, problema structurală (recunoscută și discutată de mult timp) este mult mai vizibilă pe partea exporturilor nete. Diferența între o contribuție pozitivă de 2% – 4% la PIB, în medie la nivel european, și una negativă de aproximativ -4% până la -7% cum s-a observat în cazul României între 2019 și 2022, este strâns legată de ponderea semnificativ mai mare a consumului în economia noastră (aproximativ 79% – 80%), în comparație cu economia europeană în ansamblu (aproximativ 73% – 74%).

Având în vedere rolul important, asemănările și diferențele relevate în datele de mai sus privind contribuția investițiilor la formarea PIB-ului, este interesant să analizăm componența acestora pe sectoare, grupate conform Nomenclatorului activităților economice (NACE) utilizat la nivel european începând cu anul 1970.

Ca valoare nominală, investițiile în industrie au fost mai mici în cazul României față de Cehia în fiecare dintre ultimii cinci ani și chiar și față de Ungaria în anul 2022, deși ambele economii menționate au o dimensiune mai mică (în miliarde de euro, prețuri curente) și totodată o pondere mai mare a investițiilor în PIB

România a compensat marginal prin investiții ceva mai importante în agricultură și parțial în IT&C, unde a depășit Ungaria, dar se situează semnificativ sub valoarea celor din Cehia. Valoarea nominală a investițiilor realizate în cadrul sectorului construcțiilor este semnificativ mai mare în România față de Cehia și Ungaria, chiar și ținând cont de dimensiunile relative ale celor trei economii. Concomitent, valoarea nominală a investițiilor realizate în sectorul tranzacțiilor imobiliare este comparabilă în România față de Cehia și mai mare față de Ungaria. Pe ansamblul serviciilor grupate în categoriile comerț, transport, depozitare, reparații auto-moto, hoteluri și restaurante, România s-a situat peste Ungaria, dar a fost depășită semnificativ de Cehia în anii 2021 și 2022, cei mai recenți pentru care există date complete.

Moldova Invest îți recomandă și ...   Prosumator la BLOC: Soluția implementată de țările dezvoltate pentru reducerea facturilor la energie

Corelând cele menționate mai sus, se observă în România, în comparație cu Cehia și Ungaria, o valoare mai mică a investițiilor în industrie, dar semnificativ mai mare în sectorul construcțiilor, respectiv, doar marginal mai mare în sectorul agricol. În ceea ce privește sectorul tranzacțiilor imobiliare și cel IT&C, depășim Ungaria (o economie semnificativ mai mică decât a noastră), dar suntem la același nivel sau chiar suntem depășiți de Cehia (o economie cu o dimensiune doar marginal mai mică, dar unde, în ansamblu, investițiile au o pondere mai mare). Grupate pentru categoriile de servicii de comerț, transport, depozitare, reparații auto-moto, hoteluri și restaurante, suntem și aici depășiți de Cehia în ultimii doi ani.

Din perspectiva impactului negativ al exporturilor nete asupra formării PIB-ului, se poate observa că în România investițiile în sectoarele cheie care contribuie la oferta de bunuri și servicii susceptibile de a fi exportate (denumite “tradables”) sunt mai scăzute decât în Cehia și, în unele cazuri, chiar decât în Ungaria

Deși investițiile în sectorul construcțiilor au un rol important și contribuie la dezvoltarea economiei, în special în infrastructură, România nu ar trebui să rămână în urmă în ceea ce privește investițiile în sectoarele productive.

Este recunoscut faptul că construcțiile, inclusiv cele rezidențiale și comerciale, și tranzacțiile imobiliare au un impact semnificativ asupra economiei și producției în ansamblu. Cu toate acestea, este esențial să avem un mix adecvat de politici pentru a evita efectele indirecte negative, cum ar fi “crowding out-ul” investițiilor în dezvoltarea și consolidarea competitivității bunurilor și serviciilor exportabile. România se confruntă cu o problemă structurală legată de oferta, care generează un dezechilibru extern, iar această situație nu poate fi ameliorată fără stimularea investițiilor productive prin politici economice echilibrate.

Moldova Invest îți recomandă și ...   Creșterea economică a României, ”parțial artificială”. Fără asistență externă, PIB-ul s-ar contracta cu 3%, demonstrează profesorul Bogdan Glăvan

În primul rând, se observă că în 2022 ponderile contribuțiilor la VAB în sectoare nu diferă semnificativ între țările din regiune sau în comparație cu media europeană, variațiile fiind de obicei cuprinse între 2 și 5 puncte procentuale.

Sectorul construcțiilor și cel de IT&C au o contribuție mai mare la VAB în România, atât în comparație cu regiunea, cât și la nivel european. Cu toate acestea, diferențele sunt relativ mici, de aproximativ 1-2 puncte procentuale. Astfel, investițiile mai mari în acest sector în comparație cu regiunea nu par să conducă, cel puțin în prezent, la o diferențiere semnificativă favorabilă pentru România în ceea ce privește contribuția la VAB.

Investițiile mai mari în sectorul tranzacțiilor imobiliare din România nu par să aducă, de asemenea, o diferențiere semnificativă față de regiune, deoarece ponderea acestui sector în VAB este mai mică decât în Cehia, Bulgaria și Ungaria, precum și mai mică decât media europeană.

Contribuția industriei la VAB este mai mare decât media UE și zona euro, atât în România, cât și în Bulgaria, Cehia și Polonia. Acest lucru contrazice unele opinii care consideră industria românească într-o poziție mai puțin favorabilă comparativ cu Europa, evidențiind de fapt o contribuție mai mare la economie în România decât media europeană.

Cu toate acestea, investițiile mai reduse în industrie în România comparativ cu vecinii săi se reflectă într-o contribuție relativ mai mică la VAB.

România se situează mai bine decât media europeană și decât majoritatea vecinilor săi în ceea ce privește contribuția la VAB a unor sectoare mari de servicii, cum ar fi comerțul, transportul, depozitarea, reparațiile auto-moto, hotelurile și restaurantele.

În final, contribuția activităților din agricultură, silvicultură și pescuit este printre cele mai ridicate din regiune și semnificativ peste media europeană.


Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

More in Romania

To Top