Cetatea de Scaun a Sucevei intră într-un amplu proces de restaurare printr-o metodă unică în România: „restaurarea transparentă”

Cetatea de Scaun a Sucevei, cel mai vizitat obiectiv turistic al județului, se pregătește pentru un proiect de restaurare fără precedent în România.

Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Șoldan, a anunțat demararea unui amplu demers tehnic și arhitectural, construit pe o abordare inovatoare, inspirată din proiecte europene de ultimă generație.

O soluție modernă pentru un monument medieval

Potrivit lui Gheorghe Șoldan, obiectivul principal este readucerea cetății cât mai aproape de forma sa medievală, fără a încălca normele internaționale de restaurare. „Încă de la preluarea mandatului, am discutat cu directorul Muzeului Național al Bucovinei, Emil Ursu, despre cum putem restaura cetatea, astfel încât să arate ca în perioada medievală. O reconstrucție completă, din piatră sau sticlă, nu este permisă de normele internaționale de restaurare”, a subliniat președintele CJ.

În acest context, echipa tehnică a identificat singura variantă care respectă integritatea monumentului: „restaurarea transparentă”, o tehnică modernă, 100% reversibilă, care nu afectează structura originală. „Forma originală a zidurilor va fi sugerată printr-o plasă metalică specială, montată deasupra zidurilor, fără să atingă structura veche”, a explicat Șoldan.

Proiect-pilot aprobat la nivel național

Pentru că metoda reprezintă o premieră în România, Comisia Națională a Monumentelor Istorice a aprobat două proiecte-pilot menite să testeze și să valideze soluția tehnică:

• realizarea unui tronson-pilot de 10 metri pentru zidul de incintă cu bastioane semicirculare;

• montarea unui acoperiș ușor în stil moldovenesc pe fortul Petru Mușat, cu rol de protecție împotriva infiltrațiilor.

„Lucrăm deja la documentația tehnică (DALI), care va fi finalizată până la sfârșitul acestui an. În primele luni ale anului viitor începem proiectarea și execuția etapelor-pilot, urmând ca, în funcție de rezultate, să extindem lucrările pe întreaga fortificație”, a precizat Șoldan.

Model european: exemplul spectaculos de la Siponto

Proiectul are ca sursă de inspirație una dintre cele mai apreciate intervenții europene asupra patrimoniului istoric – instalația metalică de la Basilica di Siponto (Italia), unde o bazilică întreagă a fost „reconstruită” printr-o structură metalică de 14 metri înălțime, complet reversibilă și spectaculos iluminată.

„Este un proiect îndrăzneț, inspirat din proiecte europene moderne. Prin artă și tehnică modernă, ne vom putea întoarce în timp și vom putea admira, în sfârșit, în integralitatea ei, fortăreața construită în perioada domnitorilor Petru I Mușat și Ștefan cel Mare, fortăreață care nu a fost niciodată cucerită prin luptă”, a transmis președintele CJ Suceava.

Impact economic și turistic semnificativ

Implementarea acestui concept inovator ar putea amplifica atractivitatea turistică a Cetății de Scaun, un obiectiv care atrage deja peste 200.000 de vizitatori anual. Iluminarea arhitecturală a instalațiilor, noua formă de prezentare vizuală și creșterea accesibilității vor contribui la prelungirea duratei medii de vizitare și la diversificarea ofertei culturale a județului.

Proiectul se înscrie în strategia CJ Suceava de valorificare economică a patrimoniului cultural, a creșterii fluxurilor turistice și a consolidării imaginii regiunii ca pol cultural în zona Moldovei.

Un demers care schimbă paradigma restaurării monumentelor istorice

Restaurarea Cetății de Scaun prin această tehnică reprezintă, de facto, o schimbare de paradigmă în modul în care pot fi aduse la viață structuri medievale aflate în ruină. Intervențiile reversibile permit reinterpretări vizuale spectaculoase, fără a compromite materialul istoric.

Dacă proiectele-pilot vor confirma eficiența metodei, Cetatea de Scaun ar putea deveni primul exemplu din România de monument medieval reconstituit artistic, cu respectarea strictă a recomandărilor UNESCO și ICOMOS.

Prin această abordare, Consiliul Județean Suceava își propune să readucă fortificația la rangul său istoric, dar și să o integreze într-o viziune economică modernă, unde patrimoniul devine motor pentru dezvoltare turistică și culturală.