Comisia Europeană a evaluat pozitiv majoritatea jaloanelor din a treia cerere de plată a României prin , permițând o finanțare de 2 miliarde de euro. Șase jaloane, inclusiv cel privind pensiile speciale, nu au fost îndeplinite, activând suspendarea parțială a plății. România are șase luni pentru a corecta situația
Comisia Europeană a emis o evaluare preliminară pozitivă pentru unul dintre jaloanele esențiale din cea de-a treia cerere de plată a României, privind reducerea regimului fiscal special pentru microîntreprinderi. Până în prezent, 68 din cele 74 de jaloane și ținte incluse în această cerere au fost evaluate pozitiv, ceea ce permite României să primească o finanțare de 2 miliarde de euro (fără prefinanțare) prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), componenta centrală a programului NextGenerationEU.
Evaluare pozitivă pentru majoritatea jaloanelor, dar cu șase excepții
A treia cerere de plată a României acoperă progrese în 37 de reforme și 17 investiții menite să genereze beneficii pentru cetățeni și mediul de afaceri. Domeniile vizate includ tranziția verde și digitală, transportul durabil, renovarea energetică, fiscalitatea și pensiile, climatul investițional, mobilitatea urbană, turismul și cultura, sănătatea, reforma socială, buna guvernare, educația, gestionarea deșeurilor și administrarea pădurilor.
Printre măsurile-cheie din această cerere de plată se numără:
-
Reforma pieței energiei electrice: Adoptarea unui nou cadru legislativ care stimulează investițiile în eficiența energetică a industriei, elimină barierele din contractele de performanță energetică și introduce standarde noi pentru instrumentele financiare ecologice.
-
Reforma fiscalității microîntreprinderilor: Un nou act normativ care reduce treptat regimul fiscal special, asigurând un sistem de impozitare mai echitabil, simplu și transparent.
-
Investiții în eficiența energetică a clădirilor: Semnarea contractelor pentru renovarea energetică și reabilitarea integrată a clădirilor rezidențiale și publice.
Activarea procedurii de suspendare a plății
Comisia Europeană a constatat că jalonul 215 („Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”) nu a fost îndeplinit.
Acest jalon se adaugă altor cinci jaloane neîndeplinite din cadrul cererii de plată, așa cum s-a precizat în comunicarea Comisiei din 15 octombrie 2024. Printre acestea se numără:
-
Investițiile pentru modernizarea infrastructurii feroviare și extinderea rețelei de metrou din București și Cluj-Napoca.
-
Reforma managementului bazat pe performanță în transporturi.
-
Îmbunătățirea guvernanței corporative a companiilor de stat din sectorul energetic.
-
Implementarea politicilor de guvernanță corporativă pentru întreprinderile deținute de stat.
Prin urmare, Comisia activează procedura de suspendare a plății, conform regulamentului MRR. Aceasta oferă României timp suplimentar pentru a îndeplini jaloanele restante, permițând totodată plata parțială pentru obiectivele deja realizate.
Următorii pași
Comisia a transmis evaluarea sa preliminară pozitivă către Comitetul Economic și Financiar (EFC), care are la dispoziție patru săptămâni pentru a emite un aviz.
În paralel, România a fost notificată cu privire la motivele pentru care jalonul 215 este considerat neîndeplinit. România are la dispoziție o lună pentru a transmite observații către Comisie. După analizarea avizului EFC și a răspunsului României, Comisia va lua o decizie finală privind plata.
Dacă România nu îndeplinește în continuare anumite jaloane, o parte din sumă va rămâne suspendată. Valoarea suspendată va fi calculată conform metodologiei Comisiei pentru suspendarea plăților (Anexa II a comunicării publicate la 21 februarie 2023). România va avea un termen de șase luni pentru a îndeplini jaloanele restante, iar Comisia va reevalua situația la finalul acestei perioade. Dacă obiectivele vor fi îndeplinite, suspendarea va fi ridicată și suma restantă va fi deblocată.
Context
Planul de redresare și reziliență al României include investiții și reforme majore, finanțate printr-un buget total de 28,5 miliarde de euro, din care 13,6 miliarde de euro sunt granturi, iar 14,9 miliarde de euro sunt împrumuturi.
