Criza finanțării infrastructurii rutiere blochează proiecte strategice în România: exemplul autostrăzii A7 Pașcani–Suceava

România traversează o criză majoră în finanțarea infrastructurii rutiere, iar efectele sunt vizibile pe proiecte strategice care ar trebui să stimuleze mobilitatea și dezvoltarea regională.

Ministerul Transporturilor și Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) se confruntă cu lipsa resurselor financiare, care împiedică semnarea contractelor și demararea lucrărilor, în timp ce zone întregi ale țării, în special nord-estul Moldovei, rămân fără conexiuni rutiere esențiale.

Blocaj pe autostrada A7 Pașcani–Suceava

Cazul cel mai grav este tronsonul Pașcani–Suceava al autostrăzii A7. Deși licitațiile pentru cele două loturi au fost finalizate în primăvară, lucrările nu pot începe. Lotul 1, evaluat la aproape 3 miliarde de lei fără TVA, are câștigător desemnat din martie 2025, iar lotul 2, adjudecat în aprilie, așteaptă semnarea contractului. În prezent, constructorul UMB Spedition nu a primit ordinul de începere a lucrărilor pentru cei 62 de kilometri de autostradă.

„Avem câștigător desemnat, avem posibilitatea să semnăm contractul, dar nu avem resursa financiară. Ca atare, nu putem semna, pentru că în momentul în care semnezi contractul trebuie să dai și ordin de începere pe proiectare”, a declarat pentru Digi24 Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR.

Ionuț Ciurea, directorul Asociației Pro Infrastructură, avertizează că statul și-a asumat investiții pe care nu le poate acoperi: „Până acum, pe autostrăzi, statul a plătit la timp facturile. Asta nu înseamnă că va fi la fel în această toamnă și în decembrie, pentru că banii se termină. CNAIR și Ministerul Transporturilor au cerut deja o rectificare bugetară de peste 5 miliarde de lei.”

Impact asupra altor proiecte

Problemele de finanțare afectează și alte investiții majore. Pentru prima dată, un contract deja semnat a fost amânat oficial: lotul 1 din drumul expres Arad–Oradea, unde lucrările trebuiau să înceapă în luna trecută, a fost împins până în martie 2027. În aceeași situație se află și „Alternativa Techirghiol”, drumul care ar trebui să lege localitățile de la malul mării între Cumpăna și 23 August, dar pentru care nu există garanția resurselor financiare.

Programul SAFE – posibilă soluție pentru A7

România mizează acum pe programul SAFE (Security Action for Europe), noul instrument financiar al Uniunii Europene destinat consolidării apărării comune și, indirect, dezvoltării infrastructurii cu dublă utilizare – militară și civilă. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că România va propune includerea a două tronsoane strategice în acest program: Pașcani–Iași–Ungheni și Pașcani–Suceava–Siret.

SAFE, cu o valoare totală de 150 de miliarde de euro, oferă statelor membre acces la împrumuturi avantajoase, cu maturități de până la 45 de ani și perioadă de grație de 10 ani, garantate de bugetul Uniunii Europene și fără TVA la achiziții. Deși guvernul a transmis Bruxelles-ului portofoliul de proiecte, momentul aprobării și valoarea efectivă a finanțării rămân neclare.

Autostrada A7 – un proiect vital pentru nordul Moldovei

Tronsonul Pașcani–Suceava, cu o lungime totală de 61,97 kilometri, traversează județele Iași, Suceava și Botoșani și va include 72 de pasaje, poduri și viaducte, precum și cinci noduri rutiere esențiale: Tătăruși–Heci, Dolhasca, Roșcani, Dumbrăveni și Aeroport Suceava. Lățimea platformei va fi de 26 de metri. Inițial, proiectul urma să fie finanțat prin Programul Transport 2021–2027, dar blocajele bugetare au împins autoritățile spre alternativa SAFE.

În luna mai 2025, CNAIR a avizat studiul de fezabilitate pentru sectorul Suceava–Siret, ultimul tronson al A7. Acesta prevede cinci viaducte, 23 de pasaje, 27 de poduri, spații de servicii și cinci noduri rutiere, inclusiv la Rădăuți și Siret. „În perioada imediat următoare se vor parcurge toate etapele de avizare, inclusiv aprobarea indicatorilor tehnico-economici prin Hotărâre de Guvern”, a transmis directorul CNAIR.

Între speranțe și amânări

În timp ce proiectele sunt prezentate la Bruxelles ca obiective strategice, pe teren șantierele rămân închise. Întârzierea începerii lucrărilor pe tronsonul Pașcani–Suceava riscă să afecteze grav dezvoltarea economică a regiunii și capacitatea României de a răspunde cerințelor de mobilitate NATO.

Între lipsa banilor din bugetul național și incertitudinea fondurilor SAFE, prima autostradă care ar urma să lege și județul Suceava rămâne un proiect blocat. Pentru regiune, acest blocaj nu înseamnă doar drumuri mai lungi și trafic congestionat, ci și amânarea unei șanse reale de dezvoltare economică.