Suceava
Groapa de gunoi de la Mestecăniș, o ecuație complicată pentru administrația județului. După 5 ani de la finalizare, investiția nu este încă funcțională
Groapa de gunoi de la Mestecăniș, un proiect de 7 milioane de euro conceput ca o soluție pentru gestionarea deșeurilor din mai multe localități sucevene este în continuare nefuncțională, după cinci ani de la recepția lucrării. Motivul? Lipsa autorizației integrate de mediu
Proiectul gropii de gunoi de la Mestecăniș, amplasat în comuna Pojorâta, județul Suceava, este parte a unui program amplu de gestionare a deșeurilor finanțat din fonduri europene. Valoarea totală a proiectului s-a ridicat la aproximativ 7 milioane de euro, fondurile provenind în mare parte din Programul Operațional Sectorial Mediu 2007-2013, cofinanțat de Uniunea Europeană. Proiectul a fost aprobat și demarat în cadrul acestui program, iar lucrările pentru groapa de gunoi au început în anul 2010. Deși finalizată oficial în 2019, groapa de gunoi nu a devenit funcțională din cauza unor probleme legale și a lipsei autorizației de mediu. Obiectivul proiectului a fost crearea unui depozit ecologic de deșeuri destinat gestionării deșeurilor solide din mai multe localități ale județului Suceava.
În aprilie 2024, Curtea de Apel Târgu Mureș a dat câștig de cauză Consiliulului Județean Suceava în procesul privind groapa de gunoi de la Mestecăniș
Pe 3 octombrie 2018, Societatea Civilă Profesională de Avocați Plopeanu & Ionescu a depus la Tribunalul Cluj o cerere de anulare a hotărârilor Consiliului Local Pojorâta și a autorizațiilor de construire pentru groapa de gunoi de pe Pasul Mestecăniș. Ulterior, Aristide Maxim Samoilă, a formulat o intervenție în interes propriu în proces.
Pe 7 februarie 2019, Tribunalul Cluj a admis excepțiile privind lipsa calității procesuale active și a interesului în cazul Societății de avocați Plopeanu & Ionescu, respingând astfel cererea ca fiind introdusă de o parte fără calitate procesuală și fără interes. Judecătorii au concluzionat că o societate civilă de avocați nu poate acționa în justiție pentru apărarea unui interes public general legat de probleme de mediu.
Pe 19 aprilie 2019, într-un dosar separat, Tribunalul Cluj a respins și cererea de intervenție a lui Aristide Maxim Samuilă, motivând că termenul legal pentru formularea unei plângeri prealabile privind anularea actelor administrative legate de groapa de gunoi Mestecăniș expirase.
Pe 29 septembrie 2019, Curtea de Apel Cluj a admis recursul Societății de avocatură Plopeanu & Ionescu, anulând sentința Tribunalului Cluj și trimițând cauza spre rejudecare. Ulterior, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis strămutarea dosarului la Curtea de Apel Târgu Mureș pentru continuarea procesului.
În februarie 2022, Judecătorii de la Curtea de Apel Târgu Mureș, unde se judeca dosarul care avea ca obiect anularea transferului terenului de la Consiliul Local Pojorâta către CJ Suceava și cererea de anulare a autorizației de construire , au adresat trei întrebări Curții de Justiție a Uniunii Europene. Aceste întrebări vizau clarificarea aspectului dacă o societate de avocatură poate acționa în instanță pentru a apăra un interes public general în ceea ce privește problemele de mediu. La începutul lunii ianuarie a acestui an, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a răspuns întrebărilor formulate de magistrații Curții de Apel Târgu Mureș în procesul privind groapa de gunoi de la Mestecăniș. Instanța europeană a decis că Societatea Civilă Profesională de Avocați Plopeanu & Ionescu nu are dreptul să reprezinte în instanță un interes public general în probleme de mediu. Pe baza acestei hotărâri, Curtea de Apel Târgu Mureș a respins recursul, iar decizia pronunțată pe 4 aprilie, este definitivă.
Groapa de gunoi de la Mestecăniș, recepționată în 2019, rămâne nefuncțională din cauza lipsei autorizației de mediu
Deși groapa de gunoi de la Mestecăniș a fost recepționată oficial în 2019, aceasta nu dispune de autorizația integrată de mediu, fiind nefuncțională în prezent. Motivul principal este poziționarea ei la doar câteva sute de metri de locuințele din zonă, încălcând normele legale care impun o distanță minimă de un kilometru. „Groapa de gunoi este situată prea aproape de zonele locuite, între 460 și 900 de metri. Normele legale prevăd o distanță minimă de un kilometru”, a explicat Aristide Maxim -Samoilă, cofondator și vicepreședinte al Asociației Bucovina Curată, într-un interviu interviu în exclusivitate pentru Moldova Invest.
Aristide Samoilă semnalează riscurile ecologice de la Mestecăniș
„Situația ecologică este deosebit de gravă, iar eroziunea terenului din zona Versantului Sudic a dus la formarea unei ravine, prin care se scurge levigatul – lichidul contaminat rezultat din deșeuri”, afirmă Aristide Samoilă.
„Situația este gravă, pentru că fenomenul de eroziune este foarte puternic. Apele au început să rupă întreaga zonă și au format o ravină de aproximativ 4 metri. Acum, se prăbușește și canalul de evacuare, ceea ce face ca întreaga situație să fie instabilă. Apele contaminate se scurg în râul Putnișoara, afectând astfel o zonă largă”, a avertizat Aristide Samoilă.
Procesele pierdute de localnici îi obligă pe aceștia la plata unor cheltuieli de judecată considerabile: „Noi nu am greșit cu nimic, doar ne-am cerut dreptul la sănătate și mediu curat”
Potrivit lui Aristide Maxim Samoilă, Consiliul Județean Suceava a utilizat o sumă impresionantă din bugetul local pentru a angaja casa de avocatură Valeriu Stoica.
„Consiliul Județean Suceava a cheltuit 700 și ceva de mii de lei, poate chiar 5.000 sau 10.000 de lei în plus, ceea ce înseamnă între 125.000 și 130.000 de euro, din banii Consiliului Județean, pentru a plăti această casă de avocatură, ca să-i scoată basma curată din toată povestea asta”, a declarat Samoilă.
„Acum, ei au împotriva noastră trei dosare. Ne-au dat în judecată și cer să plătim. Nu știu cum vom reuși să facem asta. E prea mult ca să folosească banii publici împotriva noastră și apoi să ne ceară să plătim”, a continuat acesta.
„Este imoral să folosești banii publici împotriva propriilor cetățeni și apoi să-i pui să plătească”, a subliniat acesta. „Noi nu am greșit cu nimic, doar ne-am cerut dreptul la sănătate și mediu curat.”
Concluzii:
Proiectul gropii de gunoi de la Mestecăniș, destinat gestionării deșeurilor în județul Suceava, reprezintă un subiect deosebit de sensibil pentru administrația județului, fiind nefuncțional după cinci ani de la finalizare din cauza lipsei autorizației de mediu. Poziționarea sa neadecvată, prea aproape de zonele locuite, a împiedicat obținerea autorizației necesare. Deja sunt semnalate probleme de natură ecologică. În plus, costurile mari ale proceselor juridice și obligarea localnicilor la plata unor cheltuieli de judecată pun presiune asupra comunității, care și-a apărat dreptul la un mediu curat.
Soluții:
- Revizuirea amplasamentului: Dată fiind poziționarea necorespunzătoare a gropii de gunoi, o soluție viabilă ar fi relocarea sau reconfigurarea acesteia, în conformitate cu cerințele de mediu, pentru a obține autorizația necesară.
- Consolidarea terenului și prevenirea poluării: Măsuri imediate trebuie luate pentru a preveni eroziunea continuă și scurgerea levigatului în râul Putnișoara. Acestea ar putea include consolidarea canalelor de scurgere și a versantului afectat, alături de sisteme de drenaj adecvate.
- Mediere și dialog cu comunitatea: Pentru a evita escaladarea conflictelor între autorități și cetățeni, Consiliul Județean ar trebui să inițieze un dialog deschis cu localnicii și să caute soluții comune. Ar fi necesar un plan de comunicare transparent cu privire la măsurile de protecție a mediului și responsabilitatea socială.
- Evaluarea unor soluții alternative de gestionare a deșeurilor: Dacă groapa de la Mestecăniș nu poate fi utilizată, ar trebui explorate alternative sustenabile, precum crearea unor centre regionale de reciclare sau compostare, care să reducă dependența de depozitele tradiționale de deșeuri.
- Monitorizarea și repararea daunelor ecologice: În colaborare cu experți în ecologie și mediu, trebuie realizat un plan de monitorizare continuă a impactului poluării și repararea daunelor ecologice, cu accent pe protejarea biodiversității și a calității apei din zonă.