La patru ani de la lansarea Programului Investițional 2021–2030, doar patru dintre cele 27 de proiecte de autostrăzi și drumuri expres considerate prioritare au ajuns efectiv în faza de execuție
Restul proiectelor fie bat pasul pe loc, fie au fost „retrogradate” în planurile de dezvoltare, în timp ce altele – inițial considerate marginale – au fost promovate agresiv, ajungând chiar în etapele de licitație pentru construcție.
Această reconfigurare a priorităților ilustrează dinamismul, dar și fragilitatea planificării strategice în infrastructura rutieră, afectată de factori precum războiul din Ucraina, realocările bugetare, urgențele geopolitice și gradul diferit de maturitate al proiectelor.
Doar 4 proiecte prioritare din 27 sunt în execuție
Programul lansat în timpul guvernului condus de Nicolae Ciucă a urmărit să asigure o direcționare coerentă a investițiilor din Programul Transport 2021–2030, separând noile proiecte de cele aflate deja în execuție sau finanțate prin PNRR. Selectarea s-a făcut pe baza unor criterii precum eficiența economică, conectivitatea strategică și gradul de pregătire al fiecărui proiect.
Totuși, bilanțul la patru ani distanță este dezamăgitor: doar patru proiecte din lista prioritizată au ajuns efectiv pe șantier. Celelalte fie au rămas în stadii incipiente (studiu de fezabilitate, licitații pentru proiectare), fie nu au mai fost menționate în comunicatele oficiale.
Proiecte „retrogradate” pe criterii neclare
Printre cele mai afectate se numără Autostrada București – Giurgiu, clasată pe locul 2 în 2021, dar care în prezent a coborât până pe poziția 23, fiind abia la nivelul licitației pentru studiul de fezabilitate. Într-o situație similară se află și A3 Ploiești – Brașov, a cărei evoluție este blocată din cauza neclarităților privind coordonarea dintre CNAIR și CNIR, iar contractul pentru studiul de fezabilitate este suspendat.
Aceste întârzieri pun sub semnul întrebării capacitatea instituțională de a menține coerența în derularea proiectelor strategice, în special în regiunile cu potențial economic ridicat, dar și cu provocări logistice considerabile, cum este cazul Văii Prahovei.
Proiecte promovate pe fondul realinierii strategice
Pe de altă parte, Drumul Expres Brăila – Focșani a urcat spectaculos în clasament – de pe ultimul loc în 2021 până pe poziția 11 în prezent – ajungând aproape de faza de execuție. De asemenea, proiecte precum A9 Timișoara – Moravița și DEx Arad – Oradea au beneficiat de accelerări semnificative, cu contracte semnate sau aflate în faza de licitație.
Potrivit explicațiilor oficiale, aceste avansuri sunt justificate de necesitatea integrării României în Coridorul de Transport al Inițiativei celor Trei Mări, menit să conecteze Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Neagră, contribuind astfel la creșterea rezilienței infrastructurii regionale.
O surpriză notabilă o reprezintă Drumul Expres Bacău – Piatra Neamț, care nici măcar nu figura în lista din 2021, dar care a fost între timp lansat la licitație pentru construcție.
Concluzie: Reprioritizarea devine regula, nu excepția
Fluctuațiile semnificative din prioritizarea proiectelor de infrastructură arată că România nu are încă un sistem solid de planificare predictibilă și implementare eficientă. Multe dintre proiectele promovate recent reflectă mai degrabă reacții conjuncturale decât o viziune coerentă pe termen lung.
În plus, noul program de guvernare menționează intenția de a revizui lista de priorități și de a sista semnarea de noi contracte – o măsură care ar putea genera noi amânări în lipsa unor criterii transparente și a unei strategii integrate.
În acest context, monitorizarea publică și evaluarea periodică a progresului fiecărui proiect devin esențiale pentru a asigura utilizarea eficientă a fondurilor europene și atragerea de investiții în infrastructură, cu impact direct asupra dezvoltării regionale și competitivității economiei românești.
