Parteneriat pentru turismul regional: CAPDR, sub coordonarea președintelui Ion Ștefanovici, a lansat procesul de integrare a micro-destinației Gura Humorului în Ruta de Nord VIA MOLDAVIA

Centrul de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale (CAPDR) a organizat, la 10 septembrie 2026, la Gura Humorului, o nouă reuniune de lucru dedicată micro-destinației „Ariniș și domeniul schiabil Gura Humorului”, inclusă în Ruta de Nord a programului VIA MOLDAVIA

Întâlnirea a adus la aceeași masă administrația locală, operatori din HoReCa, antreprenori, reprezentanți ai sectorului de agrement și sport, ai culturii și ai gestionării patrimoniului natural, obiectivul fiind construirea unei oferte turistice integrate și conectarea acesteia la piața regională și națională.

Reuniunea, desfășurată în Sala de Consiliu a Primăriei Gura Humorului, a avut în centru o temă cu implicații directe asupra economiei locale: cum pot fi reunite resursele turistice, serviciile și inițiativele private dintr-un teritoriu într-o micro-destinație capabilă să genereze produse turistice concrete și să atragă un volum mai mare de consum turistic.

Micro-destinația RN-07 are ca arie orientativă Gura Humorului, Mănăstirea Humorului, Frasin, Păltinoasa și zonele aferente, fiind construită în jurul principiului potrivit căruia turismul local poate deveni mai competitiv atunci când administrația și mediul privat acționează coordonat.

Marius Ursaciuc: „Integrați într-o singură microdestinație, putem deveni o forță mai puternică”

Primarul municipiului Gura Humorului, Marius Ursaciuc, a exprimat deschiderea administrației locale față de programul VIA MOLDAVIA și a lansat o invitație către operatorii HoReCa, antreprenorii locali și administrațiile localităților din proximitate să participe la construirea ofertei turistice.

Edilul a pus accent pe necesitatea unei mapări cât mai complete a resurselor existente și pe extinderea colaborării dincolo de limitele administrative ale municipiului.

„Primăria Municipiului Gura Humorului este deschisă să intre în programul VIA MOLDAVIA și îi invităm alături de noi pe reprezentanții HoReCa și pe operatorii privați, pentru a realiza împreună o foarte bună mapare a oportunităților pe care le avem la nivelul municipiului. În același timp, așteptăm alături de noi și localitățile aflate în raza de 20 de kilometri din jurul Gura Humorului, împreună cu mediul privat din aceste comunități. Integrați într-o singură microdestinație, putem deveni o forță mai puternică în cadrul programului VIA MOLDAVIA și, în general, în turismul național.”

Abordarea propusă de administrația locală pleacă de la ideea că o ofertă turistică integrată poate genera efecte economice dincolo de activitatea unui singur obiectiv sau operator. Cazarea, gastronomia, agrementul, sportul, patrimoniul cultural și natural și evenimentele pot deveni componente ale aceluiași produs turistic.

Raza de 20 de kilometri reprezintă, în acest context, un spațiu de cooperare economică și turistică în care pot fi identificate resurse complementare și create trasee și experiențe comune.

Mediul privat cere un produs turistic unitar și un card pentru turiști

Necesitatea unei oferte comune a fost susținută și de Ramona Florea, reprezentanta Complexului La Roată din Gura Humorului.

Aceasta a evidențiat nevoia unei prezentări unitare a micro-destinației, prin corelarea unităților de cazare cu gastronomia locală, activitățile de agrement și sport și principalele atracții ale zonei.

Din perspectiva operatorilor economici, o asemenea abordare poate facilita promovarea comună și poate determina turistul să utilizeze mai multe servicii în timpul aceleiași șederi.

Ramona Florea a propus și dezvoltarea, în cadrul VIA MOLDAVIA, a unui card de fidelitate destinat turiștilor, care să poată integra unități de cazare, restaurante, facilități de agrement, activități sportive și alte atracții din Gura Humorului și din micro-destinație.

Un asemenea instrument ar putea încuraja turiștii să descopere mai multe componente ale ofertei locale, cu efect direct asupra duratei și valorii consumului turistic. În același timp, cardul ar putea reprezenta un mecanism de colaborare între operatorii locali.

Parcul Ariniș, nucleu pentru agrementul sportiv și activ

Componenta de agrement și sport a fost reprezentată la reuniune de Raluca Chirap, care desfășoară în Parcul Ariniș activități destinate în special copiilor și familiilor.

Oferta include tiroliană, poligon și activități sportive și recreative adaptate diferitelor categorii de vârstă, contribuind la diversificarea experiențelor disponibile turiștilor.

Raluca Chirap a subliniat importanța dezvoltării agrementului prin sport atât în Parcul Ariniș, cât și în alte zone ale municipiului Gura Humorului.

Din această perspectivă, activitățile sportive și recreative pot avea un rol important în prelungirea șederii turiștilor și în diversificarea motivelor pentru care aceștia aleg să petreacă mai mult timp în destinație.

Reprezentanta sectorului de agrement și-a exprimat, de asemenea, deschiderea pentru extinderea activităților, în funcție de evoluția cererii și de integrarea acestora în circuitul turistic al micro-destinației.

Astfel, Ariniș poate deveni unul dintre nucleele de agrement ale micro-destinației, cu o ofertă adresată atât familiilor și copiilor, cât și publicului interesat de activități sportive și de aventură.

Evenimentele locale, parte a unei strategii turistice comune

În cadrul reuniunii a fost discutată și necesitatea corelării evenimentelor locale într-un calendar comun, astfel încât acestea să poată fi valorificate ca instrumente de atragere a turiștilor.

Ideea a fost susținută în cadrul discuțiilor de Ion Ștefanovici, președintele CAPDR, care a pus accent pe necesitatea ca evenimentele desfășurate în localitățile din micro-destinație să fie cunoscute și promovate într-o perspectivă comună.

Un calendar turistic unitar poate permite operatorilor economici să își pregătească mai bine oferta de cazare, alimentație publică și servicii, iar turiștilor să își planifice vizitele în funcție de evenimentele disponibile.

În acest fel, evenimentul local devine nu doar un moment punctual, ci o componentă a produsului turistic și a activității economice generate în teritoriu.

Antreprenoriatul local și promovarea Bucovinei

Perspectiva mediului antreprenorial a fost adusă în discuție și de Petru Moțac, care a evidențiat importanța promovării integrate a zonei și a conectării inițiativelor private la oferta turistică regională.

Într-o micro-destinație în care patrimoniul, natura, agrementul, gastronomia și serviciile pot fi accesate într-un spațiu relativ compact, antreprenorii locali pot deveni parte dintr-un produs turistic mai amplu.

Această integrare poate contribui la creșterea vizibilității afacerilor locale și la orientarea fluxurilor turistice către o gamă mai largă de servicii.

Pensiunea Pyramia și investițiile private în infrastructura turistică

Discuțiile au inclus și exemple concrete de antreprenoriat local, între care Pensiunea Pyramia, evidențiind rolul investițiilor private în dezvoltarea infrastructurii turistice.

De asemenea, Ștefan Ghișovan a prezentat perspectiva sectorului de cazare și investițiile realizate în acest domeniu, subliniind importanța existenței unei infrastructuri turistice capabile să susțină dezvoltarea fluxurilor de vizitatori.

Capacitatea de cazare reprezintă una dintre componentele esențiale ale unei micro-destinații, însă integrarea acesteia cu celelalte servicii este necesară pentru ca turiștii să găsească motive suficiente pentru a rămâne mai mult timp în zonă.

Gastronomia locală, o resursă economică pentru micro-destinație

Un alt subiect abordat a fost valorificarea gastronomiei locale și integrarea producătorilor și furnizorilor locali în oferta turistică.

În acest context a fost prezentată propunerea privind dezvoltarea unui punct gastronomic local la Ilișești, inițiativă care poate contribui la diversificarea experiențelor oferite turiștilor și la promovarea produselor locale.

Integrarea gastronomiei în traseele și produsele turistice poate crea legături directe între turism și economia locală, prin orientarea consumului către producători și operatori din teritoriu.

Cultura și patrimoniul natural completează oferta

Micro-destinația beneficiază și de resurse importante în zona patrimoniului cultural. În cadrul reuniunii a fost evidențiat rolul Muzeului Obiceiurilor Populare din Bucovina, ca parte a componentei culturale a ofertei turistice.

Patrimoniul cultural poate fi conectat cu celelalte resurse ale micro-destinației prin trasee și experiențe care combină vizitarea obiectivelor cu gastronomia, activitățile recreative și alte servicii turistice.

O altă componentă este reprezentată de patrimoniul natural și de posibilitățile de valorificare turistică a acestuia, în condițiile protejării resurselor.

În acest sens, reuniunea a inclus și perspectiva Direcției Silvice Suceava, care poate contribui la identificarea și structurarea resurselor naturale ce pot fi integrate în oferta turistică.

Maparea pe o rază de 20 de kilometri, baza dezvoltării micro-destinației

Un element central al modelului VIA MOLDAVIA este cartografierea resurselor turistice pornind de la un punct central și o rază standard de 20 de kilometri.

Pentru fiecare micro-destinație sunt urmărite șase categorii principale: cazare, gastronomie, obiective, evenimente, experiențe și servicii.

Maparea presupune colectarea unor informații operaționale privind localizarea, accesul, distanțele și timpul de deplasare, programul, disponibilitatea, capacitatea și datele de contact.

Obiectivul nu este însă realizarea unei simple liste de atracții, ci identificarea modului în care acestea pot fi conectate și transformate în produse turistice.

În cazul Gura Humorului, procesul poate pune în relație infrastructura de cazare cu restaurantele, obiectivele culturale și religioase, Parcul Ariniș, domeniul schiabil, activitățile sportive, evenimentele și resursele naturale din localitățile învecinate.

De la resurse locale la produse turistice comercializabile

Modelul VIA MOLDAVIA urmărește trecerea de la inventarierea resurselor la construirea unor experiențe și produse turistice concrete.

Acestea pot fi concepute pentru câteva ore, o zi, 2–3 zile sau pentru circuite regionale care conectează mai multe micro-destinații.

În procesul de dezvoltare sunt urmărite elemente precum traseul, serviciile incluse, capacitatea, perioada de funcționare, prețul orientativ, publicul-țintă și canalul de comercializare.

Succesiunea propusă de program este SELECTĂM → VALIDĂM → CONSTRUIM → TESTĂM → VINDEM.

Pentru mediul privat, această etapă este esențială deoarece transformă participarea la procesul de mapare într-o posibilitate concretă de integrare a propriilor servicii în produse turistice care pot fi promovate și comercializate.

Gura Humorului, conectată la o rețea turistică regională

Micro-destinația RN-07 nu este concepută ca un teritoriu turistic izolat. Ea este parte a Rutei de Nord VIA MOLDAVIA, iar produsele dezvoltate aici urmează să fie conectate cu oferta altor micro-destinații.

Prin această abordare, turistul poate fi încurajat să își prelungească traseul către alte zone ale Moldovei, iar operatorii economici locali pot beneficia de accesul la fluxuri turistice generate de o rețea mai largă.

Pentru Gura Humorului, avantajul unei asemenea integrări constă în posibilitatea de a valorifica simultan resursele municipiului și ale localităților din jur, păstrând identitatea fiecărui teritoriu, dar oferind turistului o experiență mai diversificată.

Târgul Internațional VIA MOLDAVIA, etapa de conectare la piață

Un reper pentru procesul de construire a ofertei îl reprezintă Târgul Internațional de Turism VIA MOLDAVIA, programat în perioada 26–28 octombrie 2026, la Palatul Parlamentului din București.

Reuniunile din teritoriu reprezintă etapa în care resursele sunt identificate, validate și structurate, în timp ce târgul creează cadrul pentru prezentarea produselor, relaționarea B2B și dezvoltarea unor contacte comerciale în industria turismului.

În acest context, participarea operatorilor locali la procesul de construire a micro-destinației poate avea o miză directă: transformarea serviciilor individuale în componente ale unor produse turistice capabile să ajungă la noi categorii de clienți și parteneri.

CAPDR continuă dezvoltarea micro-destinațiilor din Ruta de Nord

Reuniunea de la Gura Humorului face parte dintr-un calendar mai amplu de întâlniri organizate de CAPDR pentru configurarea micro-destinațiilor VIA MOLDAVIA.

În perioada următoare sunt programate reuniuni pentru RN-06 – Cetatea Suceava – Municipiul Suceava, pe 14 septembrie, RN-12 – Valea Bistriței, pe 18 septembrie, RN-13 – Drumul Talienilor, pe 21 septembrie, RN-08 – TransRarău și domeniul schiabil, pe 25 septembrie, și RN-05 – Ținutul Mănăstirilor, pe 28 septembrie.

În octombrie sunt prevăzute reuniuni pentru RN-04 – Bazinul Dornelor, RN-14 – Chișinău, Republica Moldova și RN-10 – Botoșani cultural – casele memoriale și patrimoniul cultural, precum și pentru RN-11 – Iași – turism de afaceri, city-break și turism religios și RN-15 – Lacul Roșu, pentru acestea urmând să fie confirmate sau actualizate datele și locațiile.

Prin această succesiune de reuniuni, CAPDR, sub coordonarea președintelui Ion Ștefanovici, urmărește să construiască o rețea turistică pornind de la teritoriu, în care administrațiile locale, antreprenorii și operatorii din turism să participe la dezvoltarea unei oferte comune.

În cazul Gura Humorului, reuniunea din 10 septembrie a evidențiat că dezvoltarea micro-destinației Ariniș nu înseamnă doar promovarea unor obiective turistice, ci organizarea unui ecosistem economic local în jurul turismului: cazare, gastronomie, agrement, sport, cultură, patrimoniu natural, evenimente și servicii.

Miza finală este transformarea acestor resurse într-o ofertă coerentă, conectată regional și pregătită pentru piață, astfel încât creșterea numărului de vizitatori să se poată reflecta într-o activitate economică mai amplă pentru operatorii din Gura Humorului și din localitățile aflate în aria micro-destinației.